România ar putea avea, în premieră, din 2014, Registrul Naţional de Hepatite, înfiinţat la Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş”, care ar permite o evidenţă clară a modalităţilor prin care pacienţii au fost infectaţi şi stabilirea politicilor de prevenţie, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătăţii (MS). Potrivit proiectului, în vederea realizării şi implementării Registrului Naţional de Hepatite, se utilizează programul informatic HepaReg, pus la dispoziţia unităţilor sanitare de către Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”. Coordonarea ştiinţifică a Registrului Naţional de Hepatite va fi asigurată de Comisia de boli infecţioase a MS, iar coordonarea tehnică, de Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”. Noul sistem va putea ţine evidenţa modalităţilor prin care pacienţii au fost infectaţi, ceea ce va indica şi acţiunile necesare în vederea unor politici de prevenţie eficiente. Acelaşi proiect prevede, totodată, că Institutul “Matei Balş” răspunde de realizarea, implementarea şi managementul Registrului Naţional de Hepatite, având, în principal, atribuţii precum: administrarea serverului, a softului alocat şi a bazei de date a Registrului naţional de hepatite, coordonarea colectării datelor la nivel naţional în cadrul registrului, coordonarea, evaluarea şi monitorizarea la nivel naţional a modului în care se realizează raportarea datelor de către unităţile sanitare în care se acordă servicii medicale pacienţilor diagnosticaţi cu hepatită de etiologie virală. Cheltuielile necesare pentru realizarea, implementarea şi managementul Registrului Naţional de Hepatite se suportă din bugetul Institutului „Matei Balş“, aprobat în condiţiile legii. Medicii din specialităţile gastroenterologie şi boli infecţioase care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor sanitare ce furnizează servicii medicale pentru pacienţii diagnosticaţi cu hepatită de etiologie virală sunt obligaţi să raporteze datele în Registrul Naţional de Hepatită.

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, prevalenţa hepatitei B în România este de 5,6% (conform European Centre for Disease Prevention and Control 2010). În prezent, în România lipseşte un sistem unitar şi organizat de monitorizare a acestor afecţiuni. Totuşi, analizele sociologice şi epidemiologice reflectă o rată a prevalenţei de 5,4%, ceea ce plasează România în topul listei statelor europene. Se estimează că există aproximativ 600.000 de persoane infectate cu virusul hepatitei C în România, dintre care 80 - 90% au o formă cronică a bolii. Similar cu alte state europene, vârsta medie a pacientilor cu HCV din România este de aproximativ 50 de ani (aproape 70% dintre pacienti au între 40 şi 60 de ani). În România, 99% dintre aceşti pacienţi au genotipul 1b, ceea ce indică o prevalenţă foarte mare a infectărilor prin transfuzii de sânge în ultimele trei-patru decenii. Se estimează că doar 10% dintre pacienţii cu HCV sunt depistaţi.