Persoanele care vor să devină post-mortem donatori de organe pentru transplant vor fi înscrise din timpul vieţii într-un registru naţional creat la Ministerul Sănătăţii (MS), pe baza unei declaraţii notariale, potrivit unui proiect supus dezbaterii publice. Datele din Registrul Naţional de Evidenţă a Donatorilor de Organe, Ţesuturi şi/sau Celule Umane vor fi centralizate pe suport electronic la nivelul MS, prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, se arată în proiectul de Ordin al MS aflat în dezbatere publică. Registrul are drept scop crearea unei baze de date „pentru gestionarea informaţiilor în scopul realizării transplantului de organe, ţesuturi şi/sau celule cu respectarea voinţei şi drepturilor persoanelor care în timpul vieţii consimt să îşi doneze post-mortem, în scop terapeutic, organele, ţesuturile şi/sau celulele”, se arată în proiectul de act normativ. Totodată, în actul normativ este reglementată şi procedura de înscriere de către notarii publici în registru a datelor de identificare a donatorilor şi a declaraţiilor autentice prin care consimt la donarea în scop terapeutic a organelor, ţesuturilor şi celulelor. Proiectul prevede că „în registru se înscriu şi se verifică declaraţiile încheiate în formă autentică prin care persoanele majore şi cu capacitate de exerciţiu deplină îşi exprimă, în mod liber şi neviciat, consimţământul cu privire la donarea în scop terapeutic a organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor în situaţia în care sunt declarate de către medici în moarte cerebrală”. În registru vor fi trecute toate datele donatorului, dar şi ale notarului public sau ale altei autorităţi care a autentificat actul. În cazul unui cetăţean străin sau apatrid cu domiciliul în străinătate, atât la înregistrare cât şi la verificare, codul numeric personal este opţional. Necompletarea, în funcţie de procedura solicitată, a tuturor datelor prevăzute duce la invalidarea procedurii, situaţie în care aplicaţia nu va elibera dovada înregistrării, interogării sau anulării înscrierii. De asemenea, prelucrarea datelor cu caracter personal ale donatorilor se face numai în vederea atingerii scopurilor pentru care acestea au fost colectate şi cu respectarea prevederilor Legii 677/2001. Totodată, proiectul precizează că organele care pot fi donate sunt cord, plămân, cord-pulmon, rinichi, ficat, pancreas şi intestin. De asemenea, pot fi donate ca ţesuturi piele, cornee, insule Langerhans, os şi vase de sânge. Cererile primite de la minori şi „persoane incapabile” nu vor fi autentificate, potrivit proiectului. Tot în document se precizează că notarul public care a autentificat o declaraţie prin care o persoană majoră şi cu capacitate deplină de exerciţiu îşi dă consimţământul în vederea donării post-mortem şi în scop terapeutic a organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor are obligaţia să comunice către Registru, de îndată, în ziua autentificării, datele necesare din cuprinsul declaraţiei, completând în acest sens un formular electronic de înscriere. La formularul electronic de înscriere va fi ataşată scanată în format PDF declaraţia autentică. Dacă donatorul modifică declaraţiile anterioare, va fi autentificată o nouă declaraţie, potrivit modelului stabilit de MS. În urma solicitării înscrierii ca donator va fi eliberat automat de registru un certificat care va cuprinde inclusiv data, ora, minutul şi secunda la care s-a efectuat înscrierea declaraţiei. Registrul va putea fi accesat numai de către angajaţii Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al MS, la solicitarea coordonatorilor de transplant, prin serviciul IC (intercomunicaţii) din Unităţile de Primiri Urgenţe sau direct, după o verificare în prealabil a identităţii coordonatorului regional de transplant.