Filmele româneşti se întorc cu trei premii de la Cannes: Camera d'Or şi Europa Cinemas pentru "A fost sau n-a fost?" de Corneliu Porumboiu şi premiul de interpretare al secţiunii Un Certain Regard, primit de Dorotheea Petre pentru rolul din "Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii" de Cătălin Mitulescu. Ele vin după ce, anul trecut, Cristi Puiu a făcut senzaţie cu "Moartea domnului Lăzărescu", cîştigătorul premiului principal de la Un Certain Regard. Este pentru prima dată cînd filme româneşti iau premii atît de importante la ediţii consecutive ale festivalului. Şi nu este o simplă întîmplare.

Despre 2004 s-a spus că este anul scurtmetrajului pentru că atunci Cristi Puiu s-a întors de la Berlinală cu Ursul de Aur pentru "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea", Cătălin Mitulescu cu Palme d'Or pentru "Trafic", Corneliu Porumboiu cu premiul II al secţiunii Cinefondation de la Cannes pentru "Călătorie la oraş", iar Constantin Popescu cu Marele Premiu de la Veneţia pentru "Apartamentul". Cu excepţia lui Cristi Puiu, al cărui film anterior, "Marfa şi banii", rulase în cinematografe, publicul obişnuit auzea pentru prima dată numele acestor regizori. Iar scurtmetrajele lor au trezit aşteptări mari celor cîteva sute de spectatori care le-au văzut. Doi ani mai tîrziu, aceşti regizori au în palmares noi premii - relevante pentru talentul deţinătorilor, dar şi pentru existenţa unui nou val de cineaşti români, receptaţi ca atare şi în străinătate. Anunţînd, de pildă, că juriul prezidat de fraţii Dardenne a ales unanim "A fost sau n-a fost?" pentru Camera d'Or, cotidianul The New York Times menţionează că acesta este al doilea film românesc care ia un mare premiu la Cannes în tot atîţia ani, după "Moartea domnului Lăzărescu", şi semnul cel mai recent "al unei cinematografii naţionale pasionante care apare".

S-a născut o nouă generaţie de cineaşti

"Există o nouă generaţie de cineaşti", spune fără rezerve regizorul şi profesorul Sorin Ilieşiu, adăugînd însă că meritele individuale stau, în primul rînd, la baza premiilor recente de pe Croazetă. Producătoarea Velvet Moraru este de acord că-i vorba despre performanţe individuale care spun ceva despre noul val. "Cei trei autori - Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu şi Cătălin Mitulescu - au de la bun început. Nu este de neglijat faptul că cei trei autori au fost şi producătorii filmelor premiate. Meritul lor este dublat de faptul că au trebuit să se descurce cu bugete destul de mici, cu banii proprii sau să-şi caute finanţatori externi". Criticul Cristina Corciovescu crede şi ea că premiile nu sînt expresia unei conjuncturi: "S-a întîmplat, în scurt timp, ca filme româneşti să ia premii la Cannes, Berlin, Veneţia. Pentru mine este clar că s-a născut o nouă generaţie de cineaşti, în forţă, care este apreciată şi în străinătate. Am mai avut filme bune la festivaluri, dar reacţiile n-au fost aceleaşi. Am auzit cu toţii că sala a rîs, anul acesta, la filmul lui Porumboiu. Asta înseamnă, printre altele, că nu mai facem filme atît de locale".

Pe lîngă Puiu, Mitulescu şi Porumboiu, producătoarea Velvet Moraru îi include în noul val pe Nae Caranfil, Sinişa Dragin, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Alexandru Solomon, Titus Muntean, Tudor Giurgiu, Constantin Popescu şi Cristian Nemescu. Pentru actriţa şi scenarista Lia Bugnar, explicaţia reuşitelor acestor filme stă în faptul că scenariştii/regizorii care îşi scriu propriile scenarii îndrăznesc să pună pe hîrtie poveşti. Interesul pentru poveste este evident atît la Mitulescu, cît şi la Porumboiu. Filmele amîndurora au subiecte legate de Revoluţie. Dar nu sînt filme despre Revoluţie, ci poveştile unor oameni care au trăit în felul lor schimbarea de regim din 1989.

Cu gîndul la colegii lui regizori a fost Corneliu Porumboiu chiar cînd i s-a înmînat Camera d'Or, duminică seară, la ceremonia de închidere a celei de-a 59-a ediţii a festivalului. "Cred că sînt tineri regizori buni (în România). Cred că există un nou val de regizori tineri", a spus el.