Comisia Europeană (CE) a constatat ceea ce ştia toată lumea: Justiţia în România este pe chituci. Progresele semnalate în raportul anterior nu au fost menţinute, ba, mai mult, CE a descoperit regrese în ultimele luni în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Legislativul român este considerat de către reprezentanţii comunităţii ca fiind o piedică în calea reformei. Culmea, Bruxelles-ul a apreciat faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat să trimită dosare în instanţă, fără a face însă vreo referire la faptul că unele au fost trimise după ani buni, iar altele au fost respinse, întrucît nu erau solide. Purtătorul de cuvînt al CE, Johannes Laitenberger, a declarat, la prezentarea raportului: „România trebuie să demonstreze existenţa unui sistem de justiţie stabil”, subliniind că rapoartele conţin evaluări factuale, tehnice, o evaluare mai detaliată urmînd să fie publicată cu ocazia raportului din vară. În raportul publicat ieri, CE subliniază nevoia de accelerare a eforturilor pentru realizarea de progrese conform Strategiei Naţionale Anticorupţie, adoptate în vara trecută: „Eforturile necesare pentru a atinge progrese conform Strategiei Naţionale Anticorupţie, adoptată în vara trecută, trebuie accelerate. Extinderea competenţelor Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Internelor şi Administraţiei ar apărea controversată în rîndul Guvernului şi criticată de părţi ale sistemului juridic şi ale societăţii civile\". Un alt neajuns identificat de CE este absenţa unei jurisprudenţe unitare şi clare în România. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să-şi îmbunătăţească acţiunile practice în calitate de gardian al jurisprudenţei”, se arată în raport. În acelaşi document, CE remarcă transparenţa în Justiţie, dar critică absenţa criteriilor în protecţia datelor.

Ca şi recomandare, specialiştii UE au menţionat nevoia unui acord politic asupra Codurilor penal, civil, de procedură penală şi de procedură civilă, în condiţiile în care capacitatea sistemului judiciar din România este calificată ca fiind foarte scăzută. O altă recomandare vizează demonstrarea eficienţei sistemului judiciar prin tratarea cu rapiditate a cazurilor de înaltă corupţie. CE susţine, în raportul pe Justiţie, că va fi crucial pentru România să înregristreze progrese semnificative şi ireversibile pînă în vara lui 2009. Următorul raport, din vara lui 2009, va arăta în ce măsură va fi capabilă România să rezolve cu succes lipsurile identificate în reforma justiţiei şi să producă rezultate palpabile şi convingătoare în lupta împotriva corupţiei.

Reacţii pro şi contra

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreieş, a afirmat că raportul Comisiei privind monitorizarea justiţiei este obiectiv şi reprezintă un veritabil semnal de alarmă pentru autorităţile române, documentul urmînd a fi analizat în prima şedinţă a Consiliului. El a subliniat faptul că CSM şi-a stabilit foarte clar priorităţile în acest an, pornind de la condiţionalităţile din Mecanismul de Verificare şi Control cuprinse în conţinutul raportului anterior al CE şi în raport de vulnerabilităţile sistemului judic românesc. La rîndul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat că raportul CE este \"obiectiv şi tehnic\". În legătură cu critica adresată Parlamentului României, privind blocarea unor dosare, Roberta Anastase a spus că noul Parlament a făcut cîteva progrese importante. Deşi problemele sesizate în raport sînt de fond, Anastase a ieşit în faţă ca exemplu pozitiv cu faptul că s-a decis înaintarea către plenul Camerei a solicitării procurorului general în cazul lui Adrian Năstase, ca şi cum un caz ar rezolva toate problemele din Justiţie: „Sînt convinsă că Parlamentul va da aviz favorabil acestui caz, în sensul ca Parlamentul să încuviinţeze începerea urmăririi penale în cazul lui Adrian Năstase\", a spus preşedintele Camerei. Anastase a mai spus că există o opinie majoritară legată de Coduri şi anume ca acestea să fie trecute prin procedură de urgenţă prin Parlament, termenul fiind jumătatea lunii iunie. Liberalii încearcă să arunce vina pentru regrese pe umerii Executivului instalat de doar două luni. Vicepreşedintele PNL, Eugen Nicolăescu, a declarat: „Noi nu am fost părtaşi nici înainte de schimbarea guvernării şi nici acum la blocarea justiţiei”, a declarat vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu. De cealaltă parte, ministrul pentru Relaţia cu Palamentul, Victor Ponta, a declarat că este de acord cu concluzia raportului CE privind evoluţia justiţiei din România, dar că i se pare că aceste rapoarte ale CE sînt de fiecare dată din ce în ce mai îndepărtate de realitatea din România: „În ţara noastră sînt procese care durează 6-7 ani, o parte din magistraţi sînt nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi de condiţiile în care infractorii sînt puşi în libertate”. Ponta a spus că nu ştie care sînt dosarele blocate în Parlament la care face referire raportul de ţară. El a dat ca exemplu în acest sens faptul că Miron Mitrea şi-a dat demisia din Parlament, dar nimeni nu l-a chemat la DNA. „Doar cu concluzia raportului sînt de acord, că starea justiţiei în România se degradează de la an la an”, a spus Ponta.