Fostul lider comunist Mihail Gorbaciov susţine că ar fi trebuit să părăsească Partidul Comunist înainte de tentativa de lovitură de stat din 1991, într-un interviu acordat ”The Guardian” în care recunoaşte cel puţin alte patru erori care au condus la înlăturarea sa de la putere şi la destrămarea URSS.

Una din principalele greşeli recunoscute de fostul lider sovietic este că nu a demisionat în aprilie 1991, pentru a forma un partid democratic al reformei, de vreme ce comuniştii împiedicau toate schimbările necesare. În primăvara lui 1991, Gorbaciov era prins între două curente puternice, care i-au limitat marja de manevră. Pe de o parte erau conservatorii şi reacţionarii din partid care încercau să îi împiedice politicile, iar pe de altă parte erau progresiştii care voiau înfiinţarea unui sistem multipartit şi îndreptarea ţării către reforme de piaţă. Cel de-al doilea regret al său, a afirmat el, este acela că nu a început să reformeze Uniunea Sovietică şi că nu le-a conferit mai multe competenţe celor 15 republici într-un stadiu incipient. Partidul Comunist urma să elaboreze un nou program în noiembrie 1991. Parlamentul a adoptat un plan anticriză pentru a accelera reforma economică, iar cele 12 republici sovietice rămase după declararea independenţei ţărilor baltice au acceptat textul ca pe un nou tratat care le conferea mai multă autonomie politică şi economică. Tratatul urma să fie semnat la 20 august. ”Aici am făcut cu greşeală. Am mers în vacanţă. Probabil m-aş fi descurcat şi fără cele zece zile de vacanţă. Eram deja pregătit să zbor spre Moscova, pentru a semna tratatul”, a declarat el. Dar, la 18 august, un grup de persoane a venit neinvitat. ”Am ridicat telefonul să întreb ce fel de persoane sunt şi cine le-a trimis, dar nu aveam ton. Telefonul fusese tăiat”, a explicat fostul lider sovietic. El respinge vehement teoriile potrivit cărora ar fi dat undă verde complotului.

Gorbaciov nu s-a împăcat niciodată cu cei nouă ani petrecuţi la putere de Boris Elţîn, pe care îi califică drept ”o perioadă de haos”. El contestă, de asemenea, pactul lui Elţîn cu Ucraina şi Belarus pentru a declara Uniunea Sovietică moartă în decembrie 1991. ”Am fost probabil prea liberal şi democratic cu privire la Elţîn. Ar fi trebuit să îl trimit ca ambasador în Marea Britanie sau poate într-o fostă colonie britanică”, a declarat el. El îl laudă pe Vladimir Putin pentru reinstituirea stabilităţii în ţară, chiar dacă a folosit unele metode autoritare. ”Dar apoi a venit momentul în care l-am văzut schimbând sistemul electoral, abolind alegerea guvernatorilor pentru regiunile ruseşti şi renunţând la circumscripţiile cu un singur membru. Am numărat 20 de schimbări pe care nu le-am putut susţine”, a adăugat el.