Regretele publice ale Suveranului Pontif, după afimaţiile acestuia la adresa Islamului, au început să se facă auzite în lumea musulmană, în timp ce apelurile la calm au devenit din ce în ce mai numeroase. Papa Benedict al XVI-lea s-a declarat, duminică, profund întristat de valul de critici stîrnit în lumea musulmană de comentariile sale.

În Egipt, influenta grupare islamistă Fraţii Musulmani a apreciat regretele Papei ca fiind suficiente. În Indonezia, statul cu cea mai numeroasă populaţie din lume, preşedintele indonezian Susilo Bambang Yudhoyono a solicitat păstrarea armoniei între religii. La Moscova, preşedintele Vladimir Putin, a cărui ţară numără 20 de milioane de musulmani reprezentînd circa 15% din populaţie, a solicitat "liderilor tuturor confesiunilor lumii să dea dovadă de responsabilitate şi reţinere".

Tensiunile riscă să se perpetueze, cel puţin în următoarele zile, deoarece numeroase voci, în special din presa arabă, doresc scuze şi nu doar simple regrete din partea Papei. Duminică, şcolile iraniene de teologie au fost închise în semn de protest faţă de situaţia creată. Mai mulţi elevi iranieni au manifestat, luni, la Teheran în faţa sediului Nunţiaturii Apostolice, ce constituie ambasada Vaticanului. În Irak, la Basra, oraş locuit în majoritate de comunitatea şiită, circa 500 de demonstranţi au protestat împotriva Papei Benedict al XVl-lea cerînd scuze din partea Suveranului Pontif. Scandînd sloganuri împotriva Vaticanului, aceştia au ars o efigie a Papei.

Aflat în vizită în Bavaria natală, Suveranul Pontif a făcut declaraţii prin care stabilea în mod implicit o legătură între Islam şi violenţă, în special în ceea ce priveşte Jihadul. Comentariile sale au generat indignarea întregii lumi islamice.