PE a aprobat, ieri, la Strasbourg, cele două regulamente prezentate de CE în luna noiembrie, cu privire la consolidarea coordonării şi supravegherii bugetare pentru statele din Zona Euro (aşa-numitul Two Pack). Dată fiind interdependenţa sporită a economiilor ţărilor din Zona Euro, Executivul UE a propus, la 23 noiembrie 2011, întărirea atât a coordonării, cât şi a supravegherii proceselor bugetare pentru toate ţările din Zona Euro şi în special pentru cele cu deficit excesiv, care se confruntă sau sunt expuse unor riscuri grave de instabilitate financiară ori care fac obiectul unor programe de asistenţă financiară, ca Grecia, Portugalia şi Irlanda. Regulamentul propus pentru o mai bună supraveghere a politicilor bugetare în statele din Zona Euro cere ca ţările respective să-şi prezinte proiectele de bugete naţionale în acelaşi timp, în fiecare an şi să ofere Comisiei dreptul de a le evalua şi, dacă este nevoie, de a emite o opinie. CE va putea solicita ca respectivele proiecte de bugete naţionale să fie revizuite, dacă va considera că ele încalcă grav obligaţiile incluse în Pactul de Creştere şi Stabilitate. Tot acest proces va fi realizat public, pentru a asigura deplina transparenţă.

Regulamentul mai propune o monitorizare mai atentă a ţărilor din Zona Euro care fac obiectul procedurii de deficit excesiv, pe întreaga perioadă a unui ciclu bugetar. În plus, în statele din Zona Euro trebuie să funcţioneze consilii fiscale independente şi să îşi bazeze bugetele pe prognoze independente. Cel de-al doilea regulament, privitor la consolidarea supravegherii economico-fiscale asupra ţărilor din Zona Euro cu instabilitate financiară gravă, va garanta că supravegherea statelor membre respective ce fac obiectul programelor de asistenţă financiară este una solidă, urmează proceduri clare şi respectă legislaţia UE. CE va putea să decidă dacă un stat membru, care întâmpină dificultăţi cu privire la stabilitatea sa financiară, va trebui să facă obiectul unei supravegheri consolidate. La rândul său, Consiliul UE va putea face unor astfel de state recomandarea de a solicita asistenţă financiară. ”Am reuşit să punem oficial, pe masa negocierilor, un răspuns sistemic şi structural la criză, ceea ce reprezintă o plasă de siguranţă reală pentru a proteja Zona Euro”, a declarat liderul grupului liberal, Guy Verhofstadt.

SALARII ŞI PENSII PENTRU GRECI DOAR PÂNĂ ÎN IULIE Grecia are în conturile bugetului de stat aproximativ două miliarde de euro, fonduri care vor ajunge pentru plata salariilor angajaţilor din domeniul public şi pensiilor doar până pe 20 iulie, relatează presa elenă. Ministerul grec al Finanţelor nu a dezminţit informaţia, dezvăluită de ziarul ”Kathimerini”, după ce ministrul interimar al Finanţelor, Georges Zannias, a avut o întâlnire, marţi seara, cu liderul stângii radicale, Alexis Tsipras. Liderii europeni sunt preocupaţi de riscul unei victorii a lui Alexis Tsipras în scrutinul de duminică. Partidul stângii radicale - Syriza - şi formaţiunea Noua Democraţie sunt favorite în scrutinul de duminică.

RETRAGERI DE CAPITAL Cele mai mari bănci din Grecia s-au confruntat, în ultimele zile, cu retrageri de depozite în valoare de 500-800 milioane de euro zilnic iar ritmul retragerilor creşte în aşteptarea alegerilor din 17 iunie, au declarat, ieri, doi bancheri. La băncile mai mici şi la cele de mărime medie, retragerile de depozite se ridică la 10-30 de milioane de euro. Din cauza temerilor că Grecia ar putea fi forţată să iasă din Zona Euro, ritmul retragerilor creşte, a avertizat un bancher. Fondul de stabilitate financiară din Grecia (HFSF) a anunţat luna trecută că principalele patru bănci greceşti trebuie să prezinte, în termen de trei luni, planuri de restructurare care să cuprindă reduceri salariale sau închideri de agenţii. National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank trebuie să prezinte planuri de restructurare în următoarele trei luni, iar decizia finală privind planul de recapitalizare va fi emisă printr-un decret prezidenţial, a declarat vicepreşedintele HFSF, Anastasios Gagalis. La rândul său, preşedintele HFSF, Panayiotis Thomopulos, a declarat că în cadrul acestui proces de restructurare vor avea loc şi unele concedieri. Thomopulos a adăugat că, în urma recentei infuzii, nivelul de capital al băncilor greceşti a ajuns la 8%, nivelul minim pentru a putea participa la operaţiunile de finanţare demarate de Banca Centrală Europeană. Obligaţia băncilor elene de a se restructura vine după ce luni, acestea au primit o injecţie de capital în valoare de 18 miliarde de euro de la Fondul european de stabilitate financiară, în vederea recapitalizării lor. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG) este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, alături de Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

RETROGRADAREA BĂNCILOR CIPRIOTE Moody\'s Investors Service a efectuat, marţi, acţiuni de rating asupra principalelor trei bănci din Cipru, prezente şi în România, din cauza riscului crescut al ieşirii Greciei din Zona Euro. Agenţia apreciază că operaţiunile extinse ale Bank of Cyprus, Hellenic Bank Public şi Cyprus Popular Bank în Grecia fac ca poziţia capitalului lor să fie vulnerabilă, în eventualitatea în care Grecia părăseşte Zona Euro. Cele trei bănci au operaţii extinse în Grecia. Expunerea Cyprus Popular Bank se ridică la 42% din împrumuturile nete iar expunerea Bank of Cyprus este de 34% din creditele brute. Băncile din UE trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 miliarde de euro până la sfârşitul lui iunie, într-o încercare de a restabili încrederea investitorilor într-un sector afectat de criza datoriilor din Zona Euro, a anunţat Autoritatea Bancară Europeană.