OŢELUL, PRIMUL PAS Reindustrializarea României este treabă complexă, care trebuie ridicată la rang de politică industrială şi corelată cu ce se întâmplă în Uniunea Europeană, a declarat ieri ministrul Economiei, Varujan Vosganian, prezent la un forum pe teme economice în staţiunea Mamaia. „Reindustrializarea este o cerinţă a perioadei pe care o parcurgem acum. Odată cu criza, UE şi-a focalizat atenţia asupra economiei nominale, nu asupra celei reale. Pornind cu tratatul de la Maastricht şi încheind cu pactul de stabilitate încheiat anul trecut, UE a căutat să obţină mari echilibre macroeconomice. În consecinţă, economia reală a rămas în urmă. Problema este că nominalul are nevoie să se sprijine pe real din când în când. Altfel, ca o pasăre zboară prea sus şi nu mai ajunge la insulă, se prăbuşeşte”, a spus Vosganian. Acum, UE s-a trezit şi vrea o renaştere industrială (termenul folosit este „renaissance industrielle”), pentru că a realizat că economia se mută, cu mic cu mare, în afara spaţiului comunitar. Şi-n UE, şi-n România, reindustrializarea nu va fi ca în trecut, subliniază Vosganian: „Nu vom avea şantiere pline cu voluntari care cântă imnuri patriotice. Nu vom face iarăşi electrificarea satelor, ci vom încerca să fixăm forţa de muncă în mediul rural. Altfel, n-are rost să asfaltăm şi să facem reţea de gaze, căci nu vor fi decât pensionari acolo, care nu merg pe străzi şi nu îşi permit să achite facturile. Totul se va baza pe competitivitate”. Potrivit ministrului Economiei, în UE, România este implicată la vârf în reindustrializare. Împreună cu alte state producătoare de oţel, precum Luxemburg, Belgia, Franţa şi Polonia, România a definitivat un „masterplan for steel”, care va fi discuat în CE la 11 iunie - „Este un pas uriaş înainte pentru o politică industrială comune. Noi vom face imediat un corespondent românesc, un plan pentru oţel, cu o echipă formată din oameni de la minister, patronate şi sindicate din industria de profil”. Vosganian a punctat şi câteva probleme cu care se confruntă producătorii de oţel - hemoragia de fier vechi către Turcia, importurile la preţuri scăzute, evaziunea pe TVA la produse metalurgice şi fiscalitatea.

CE SE POATE FACE O condiţie pentru succesul reindustrializării este ceea ce europenii numesc „smart regulation” (reglementare cu cap - n.r.). Practic, studiile de impact vor fi făcute luând în calcul nu neapărat bugetul, cât competitivitatea măsurilor luate de autorităţi. „Dacă am fi avut aşa ceva acum cinci ani, probabil că legea de susţinere a energiilor regenerabile ar fi avut altă formă. De asemenea, impozitul forfetar (care a omorât câteva sute de mii de IMM - n.r.) n-ar fi apărut niciodată”, a comentat ministrul Economiei. Alte direcţii ale reindustrializării (al cărei prim termen avansat de Vosganian este februarie 2014) sunt inovarea, dar cu follow-up (adică fonduri pentru inovare şi punerea în practică a proiectelor), energia şi exporturilor. În cazul comerţului exterior, care ocupă 12 - 15% din cifra de afaceri a ţării, Vosganian consideră că valoarea sa trebuie să se dubleze şi că e nevoie urgent de o reorientare către pieţe din afara UE.