ACORD PRELUNGIT România n-ar trebui să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), după finalizarea înţelegerii actuale, pentru că nu ar da un semnal bun pieţelor, spunea recent guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Cel mai bine ar fi să ieşim din acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi că nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord, nu-i un semnal bun”, erau cuvintele exacte ale guvernatorului. La nici două luni distanţă, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, a anunţat că România va finaliza în ianuarie 2013 acordul cu FMI, cu două luni mai devreme decât era programat, şi va încheia unul nou, în februarie, care va asigura „responsabilizarea tuturor actorilor”. Misiunea Fondului va reveni la Bucureşti în jurul datei de 15 ianuarie, „când va fi cert că este finalizat bugetul pentru 2013, indiferent de cine va forma noul Guvern”, a explicat Georgescu. De notat este şi că închiderea anticipată a acordului înseamnă că în următoarea înţelegere vor fi preluate şi majoritatea obiectivelor ratate de autorităţi, precum reformele structurale, privatizarea companiilor de stat şi introducerea managementului privat. Acordul va dura 12 - 24 luni, potrivit ministrului Finanţelor.

ZONA EURO, UN RISC În opinia premierului Victor Ponta, multe s-au schimbat de la declaraţia lui Isărescu, iar noul acord este un certificat de bună purtare pentru România. De aceeaşi părere este şi economistul Daniel Dăianu: „E bine să continuăm relaţia cu Troica FMI-BM-UE, din mai multe raţiuni: pieţele externe sunt încă neprietenoase şi sunt multe evenimente (în special externe) care le pot reîngheţa; avem şi situaţia zonei euro, care rămâne extrem de complicată, mai ales în statele din sud, unde recesiunea se poate accentua; nu în ultimul rând, relaţia cu partenerii externi ajută la disciplinarea economiei noastre şi la evitarea derapajelor”. Dăianu recomandă viitorului Executiv să se concentreze pe reforma sectorului public şi absorbţia fondurilor europene. Şi Isărescu mizează tot pe banii UE, singurii care pot contrabalansa scăderea investiţiilor străine.

UN ACORD BENEFIC PENTRU FMI Pe de altă parte, macroeconomistul Florin Cîţu apreciază că singurul motiv pentru care România mai face un acord este că FMI vrea să se asigure că primeşte tranşa în 2013. „Contractul a fost benefic pentru ambele părţi, dacă s-a luat de comun acord decizia de continuare. Dar să ne uităm la cifre. În timpul acordului, arieratele nu au scăzut, privatizările nu s-au făcut, iar economia a avut o creştere trimestrială de -0,25%. E clar că acordul nu a îmbunătăţit situaţia economică generală sau personală a cetăţeanului. În acelaşi timp, FMI primeşte dobândă de la un plasament fără risc, iar statul român are un supraveghetor care îi dă bani, fără a cere reforme; ba mai mult, FMI a fost de acord şi cu mărirea salariilor din sectorul public, deşi restul economiei este în picaj”, spune Cîţu, citat de hotnews.ro. În concluzie, cu bune, cu rele, acordul cu FMI rămâne o ancoră a României în drumul spre mult aşteptata creştere economică.