Controversa privind repatrierea romilor a tensionat relaţiile dintre Franţa şi UE într-o perioadă nefavorabilă pentru Nicolas Sarkozy, în momentul în care vrea să îi coalizeze pe europeni înaintea preşedinţiei Hexagonului la cârma G20. Criza, ale cărei semne au fost vizibile din luna august, a izbucnit în această săptămână, în urma dezvăluirilor privind existenţa unei circulare a autorităţilor franceze care viza expres romii pentru expulzări, în contradicţie cu angajamentele asumate de Paris în faţa oficialilor de la Bruxelles. Comisia Europeană a ameninţat Franţa cu declanşarea unei proceduri de infringement pentru nerespectarea legislaţiei UE, calificând drept „ruşinoasă” atitudinea oficialilor de la Paris şi realizând o paralelă cu deportările din cel de-al Doilea Război Mondial. Relaţiile dintre autorităţile de la Paris şi Bruxelles nu au fost lipsite de dispute şi în trecut, dar au vizat deficitul public, protecţionismul economic sau politica industrială.

Comisarul UE pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, Viviane Reding, a cerut Franţei să ofere, în intervalul cel mai scurt, explicaţii în legătură cu circulara controversată care viza demolarea taberelor de romi. Viviane Reding a folosit cuvinte foarte dure marţi, într-o conferinţă de presă, în care a preferat să se exprime în limba engleză deşi este vorbitoare de limba franceză. „Am fost personal îngrozită de circumstanţele care dau impresia că unele persoane sunt trimise într-un stat membru al UE numai pentru că aparţin unei anumite minorităţi etnice. Credeam că Europa nu va mai fi martor al unei asemenea situaţii după al Doilea Război Mondial”, a afirmat oficialul european. Intenţia comisarului UE pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale de a declanşa procedura de infringement este susţinută de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso. La rândul său, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a îndemnat statele europene să ia măsuri pentru a evita discriminarea şi stigmatizarea romilor, criticând acţiunile Franţei şi Italiei.

În scurt, timp, criticile Franţei la adresa UE s-au multiplicat, în special în partidul de dreapta al şefului statului. Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, contestă dreptul Comisiei Europene de a se amesteca în afacerile Franţei, iar preşedinţia franceză a calificat drept “inacceptabile” criticile comisarului european pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale. În cele din urmă Franţa a fost cea care a făcut un pas înapoi şi a anulat circulara ce viza explicit romii, ceea ce reduce riscurile iniţierii procedurii de infringement. Nicolas Sarkozy şi Jose Manuel Barroso au încheiat „un pact de neagresiune” pentru a nu continua polemicile pe tema expulzărilor. Tonul însă a rămas ridicat şi Nicolas Sarkozy i-a sugerat comisarului european Viviane Reding să îi primească pe romi în Luxemburg, ţara ei de origine. La scurt timp, şi Liga Nordului, partid xenofob din coaliţia guvernamentală italiană, şi-a exprimat susţinerea faţă de sugestia preşedintelui francez.

Dintre ţările UE, România nu este singura care emite critici, chiar dacă majoritatea se ascund în spatele unei tăceri diplomatice. Preşedintele bulgar Gheorghi Părvanov a reproşat Franţei repatrierea romilor bulgari şi români, apreciind că aceasta contrazice valorile europene. Preşedintele austriac Heinz Fischer a emis rezerve faţă de atitudinea Franţei, iar Germania şi-a exprimat susţinerea faţă de Comisia Europeană. Şi ambasadorul Turciei la UE a salutat criticile aduse Franţei. Cel puţin în culise, subiectul ar urma să fie discutat la un summit al liderilor europeni prevăzut să aibă loc joi la Bruxelles, unde Nicolas Sarkozy şi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, se vor regăsi la aceeaşi masă. Romii nu sunt singurul subiect de tensiuni. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Bernard Kouchner, este nemulţumit că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a lipsit de la Washington, unde s-a parafat reluarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene.