Accidentul de la Smolensk are consecinţe majore pentru armata poloneză, pentru că, deşi toţi ofiţerii militari decedaţi au fost înlocuiţi de adjuncţii lor, ceea ce s-a pierdut sunt relaţiile interpersonale între comandanţii polonezi şi omologii lor din NATO, comentează agenţia de analiză STRATFOR. Aceste relaţii includ şi cele create cu oficialii americani cu care Polonia a negociat amplasarea de rachete Patriot şi elemente al unui sistem de apărare antirachetă. Armata este, deci, prima sferă de conducere evident afectată în urma acestui accident aerian în care şi-au pierdut viaţa preşedintele polonez, Lech Kaczynsky şi soţia sa, alături de alte 94 persoane, printre care numeroşi înalţi oficiali militari şi politici. Armata poloneză s-a confruntat cu o tragedie similară în 2008, când 20 de persoane - majoritatea fiind înalţi oficiali din aviaţia militară - au murit într-un accident aerian. Totuşi, misiunea poloneză în Afganistan nu va avea de suferit, deoarece trupele de acolo sunt integrate în efortul internaţional general, apreciază agenţia de analiză. Pe plan intern, accidentul de la Smolensk reprezintă o lovitură puternică pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS), al lui Kaczynsky. Deşi fratele său geamăn, Jaroslaw, fost prim-ministru, este încă liderul partidului şi un posibil candidat la următoarele alegeri prezidenţiale, el va trebui să reconstruiască de la zero conducerea acestei formaţiuni politice.

Apropiere diplomatică Rusia – Polonia. Potrivit agenţiei de analiză, din punct de vedere geopolitic, tragedia aeriană de la Smolensk a oferit Rusiei o şansă de a-şi intensifica încercările de apropiere diplomatică de Polonia, care au început înainte de accident. Mai întâi, posturile de televiziune ruse şi poloneze au difuzat în permanenţă imagini cu premierii celor două ţări, Vladimir Putin şi Donald Tusk, îmbrăţişându-se la locul accidentului. În al doilea rând, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a susţinut un discurs televizat în care, spre surprinderea majorităţii polonezilor, a anunţat o zi de doliu naţional, luni. Apoi, mişcarea naţionalistă condusă de Kremlin, Nashi, a depus lumânări şi flori la ambasada poloneză din Moscova, fapt neobişnuit, având în vedere că mişcarea criticase vehement, în trecut, politica externă poloneză, în special faţă de Georgia. Această strategie a Moscovei de atragere a Poloniei de partea sa va avea succes doar dacă SUA nu reuşesc să asigure acest fost stat comunist în legătură cu angajamentul lor faţă de apărarea Varşoviei. Motivul strategiei Rusiei îl constituie faptul că ea nu doreşte ca Polonia să conducă o coaliţie antirusească în interiorul UE şi NATO. Polonia, stat membru al UE şi NATO, nu se află în sfera de influenţă a Rusiei dar este o ţară foarte importantă, cu care Moscova ştie că trebuie să aibă relaţii bune, pentru a putea controla Belarusul şi Ucraina.

Medvedev şi Obama, în Polonia. Lideri din întreaga lume, printre care preşedinţii rus, Dmitri Medvedev şi american, Barack Obama, vor asista, duminică, la funeraliile preşedintelui polonez, Lech Kaczynski şi ale soţiei sale, Maria, la catedrala Wawel din Cracovia, unde sunt înhumaţi regii şi preşedinţii Poloniei. Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, precum şi mai mulţi şefi de stat sau de Guvern din Europa şi-au exprimat intenţia de a aduce un ultim omagiu preşedintelui polonez. Vor fi prezenţi la funeralii şeful Guvernului spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a UE, precum şi preşedintele ceh, Vaclav Klaus, aliatul cel mai ferm al lui Lech Kaczynski dintre toţi liderii europeni. Cancelarul german, Angela Merkel şi şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, vor participa şi ei la ceremonia de înmormântare. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi-a anunţat de asemenea prezenţa. Prim-ministrul canadian, Stephen Harper, se va deplasa şi el la Cracovia. Vor fi prezenţi şi preşedinţii austriac, Heinz Fischer, român, Traian Băsescu, bulgar, Gheorghi Părvanov, slovac, Ivan Gasparovici, croat, Ivo Josipovici, sloven, Danilo Turk, leton, Valdis Zatlers, lituanian, Dalia Grybauskaite şi eston, Toomas Hendrik Ilves, precum şi prim-ministrul ungar, Gordon Bajnai. De asemenea, se vor deplasa la Cracovia şi preşedintele macedonean, George Ivanov, preşedintele elveţian, Doris Leuthard şi preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili. India îşi va trimite ministrul Afacerilor Externe, S.M. Krishna, iar din partea Coreei de Sud va veni prim-ministrul Chung Un-chan. Israelul ar urma să fie reprezentat de preşedintele Shimon Peres. Autorităţile britanice au refuzat să anunţe în avans, din motive de securitate, ce lider va participa la funeralii. Ieri, autorităţile ruse au anunţat identificarea a 64 de cadavre din tragedia aviatică. De asemenea, tot ieri au sosit, la Varşovia, sicriele cu trupurile neînsufleţite a 30 dintre pasagerii cursei prezidenţiale poloneze.

Controverse. Câteva sute de persoane au manifestat marţi seara, la Cracovia, împotriva înmormântării cuplului prezidenţial la catedrala Wawel a regilor Poloniei, situată în centrul acestui oraş. La Wawel sunt înmormântaţi regii dinastiei Jagellon, precum şi părintele independenţei poloneze în 1918, mareşalul Jozef Pilsudski, generalul Wladyslaw Sikorski, şeful Guvernului polonez în exil la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, decedat, ca şi preşedintele Kaczynski, într-un accident de avion. Sikorski a murit la 4 iulie 1943, când avionul cu care se deplasa, aparţinând Forţei Regale Britanice, s-a prăbuşit în mare, la câteva secunde după decolarea sa din Gibraltar.