Relaţiile din ce în ce mai strânse pe care România şi Bulgaria le au cu SUA ar putea genera reacţii negative din partea altor ţări din Balcani, afirmă Ted Galen Carpenter, vicepreşedintele Institutului Cato, cu sediul la Washington. ”Bulgaria şi România sunt ţările care, cel mai probabil, vor găzdui noile elemente din Europa ale scutului american antirachetă. Dacă acest plan se va concretiza - şi cred că există şanse 50% în acest sens - ţările care vor găzdui aceste elemente cel mai probabil vor fi Bulgaria şi România. Polonia este deja ezitantă. După cum ştim, planul iniţial a stârnit o rezistenţă deosebită în Polonia şi mai ales în Cehia. Rezistenţa în sud-estul Europei pare să fie mai redusă. De asemenea, rezistenţa Rusiei, chiar dacă pare majoră, nu este la fel de intensă cum a fost iniţial faţă de planul de localizare a sistemului în Polonia şi Cehia”, afirmă Carpenter într-un interviu acordat ediţiei bulgare a Deutsche Welle.

Analistul american este convins că instalarea elementelor antirachetă în Bulgaria şi România va face ambele ţări dependente de SUA din punctul de vedere al securităţii naţionale. ”Din punctul meu de vedere, ambele ţări au ajuns la concluzia că este în interesul lor să extindă la maxim relaţiile cu SUA la nivelul securităţii. Însă acest lucru ar putea conduce la tensiuni în relaţiile cu alte state din regiune. Celelalte ţări le vor percepe ca fiind garanţi ai securităţii SUA, iar acest lucru nu va fi în interesul Bulgariei şi României. Ţările care devin prea apropiate de SUA provoacă iritarea vecinilor lor”, subliniază analistul. Potrivit analistului, relaţiile României şi Bulgariei cu instituţiile europene nu vor fi afectate. ”Deja există o împărţire informală a responsabilităţilor. UE joacă rolul de conducere în problemele politice şi economice, dar problemele de securitate revin NATO. Acest lucru s-ar putea schimba în viitor, dar nu văd cum scutul antirachetă ar putea compromite relaţiile celor două ţări cu Bruxellesul”, subliniază expertul american.

Carpenter notează că SUA erau favorabile includerii Turciei în proiectul antirachetă înainte de recenta înrăutăţire a relaţiilor americano-turce. ”Suspectez că acest sentiment s-a diminuat. Washingtonul nu mai este atât de sigur că Turcia reprezintă un partener de încredere în privinţa securităţii. De asemenea, există preocupări că Turcia ar putea recurge la o atitudine independentă în materie de politică externă, devenind din ce în ce mai ostilă intereselor SUA, Israelului şi UE. De aceea, cred că orice plan de includere a Turciei în scutul antirachetă va fi blocat”, explică specialistul american.