Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educaţiei, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti propune ca această disciplină să figureze ca materie în cadrul examenului naţional de bacalaureat. „Disciplina religie trebuie să facă parte din trunchiul comun, la nivel primar, gimnazial, liceal şi postliceal”, este propunerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Printre propunerile Bisericii Romano-Catolice se mai numără finanţarea unităţilor de învăţămînt confesional, care trebuie să se facă din fonduri bugetare. În aceeaşi scrisoare este menţionată necesitatea ca tuturor copiilor aparţinînd cultelor minoritare, indiferent de numărul lor, să li se asigure dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. “La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinînd cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin”, precizează Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti. În aceeaşi scrisoare, reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice exprimă îngrijorarea faţă de faptul că, pînă în prezent, reprezentanţii cultelor religioase recunoscute oficial de stat nu au fost invitaţi la dezbaterile referitoare la proiectele legilor Educaţiei. Pe 19 august, într-o scrisoare deschisă adresată de Patriarhul Daniel preşedintelui României, Patriarhia Română şi-a exprimat, la rîndul său, îngrijorarea faţă de posibilitatea eliminării religiei ca disciplină a trunchiului comun din programa pentru învăţămîntul liceal, argumentînd că accesul la educaţia religioasă este prevăzut în Constituţie, care garantează învăţămîntul religios în sistemul de stat. În art. 32. alin. (7) al textului constituţional se arată că „Statul asigură libertatea învăţămîntului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţămîntul religios este organizat şi garantat prin lege”. Specialistul în drept constituţional Radu Carp a precizat, că noile prevederi ale proiectului de învăţămînt sînt la limita interpretării oneste a textului fundamental şi a legii organice 84/1995, care prevede că învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Potrivit acestuia, religia are acum, potrivit legii, un statut peste cel al unei materii opţionale, dar sub cel al unei materii obligatorii, ceea ce înseamnă că elevul, prin tutorii lui legali, poate alege frecventarea sau nu a orelor de religie, dar că ministerul Educaţiei trebuie să asigure accesul la acestea din urmă, prin includerea educaţiei religioase în programa şcolară. Peste tot în Europa, spune Radu Carp, religia este parte a trunchiului comun în învăţămîntul preuniversitar, excepţie făcînd doar Franţa, unde accesul la religie este garantat în afara programei şcolare, în zilele de sîmbătă. “Sub nicio formă religia nu se scoate din învăţămîntul preuniversitar, ea rămâne în trunchiul comun”, a declarat, tot pe 19 august, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.