NASA a marcat, joi, Ziua Amintirii, dedicată memoriei astronauţilor morţi în misiune, cu o zi înainte de a 25-a comemorare a exploziei navetei Challenger, ce a fost transmisă în direct de televiziunea americană şi în timpul căreia şapte astronauţi au murit, pe 28 ianuarie 1986. Comemorarea a coincis şi cu rememorarea altor evenimente tragice: moartea celor trei membri ai echipajului Apollo 1, pe 27 ianuarie 1967, dar şi a celor şapte astronauţi, în timpul dezintegrării în atmosferă a navetei Columbia, pe 1 februarie 2003. Charles Bolden, directorul NASA, a depus o coroană de flori la cimitirul naţional din Arlington, statul Virginia, în onoarea celor 24 de astronauţi americani morţi în misiuni spaţiale din 1964 şi până în prezent. Ceremonii similare au avut loc la centrele spaţiale Kennedy din Florida şi Johnson din Houston.

În urmă cu 25 de ani, naveta Challenger exploda la 73 de secunde după lansare, accidentul fiind transmis în direct de televiziunea americană. Naveta americană avea la bord şapte astronauţi, printre care se afla şi o profesoară de liceu. Lansarea navetei Challenger a avut loc marţi, 28 ianuarie, la ora locală 11.38, sub un cer albastru, însă la o temperatură glacială. Totul părea că se desfăşoară normal în primele secunde ale zborului, al 25-lea al unei navete spaţiale americane, inaugurată în aprilie 1981. Însă, la 64 de secunde de la lansare, s-a produs o scânteie între navetă şi rezervorul extern. Nouă secunde după aceea, la o altitudine de 14.000 de metri, Challenger se volatiliza într-o uriaşă jerbă de scântei de hidrogen şi de oxigen lichid. O comisie de anchetă a stabilit că accidentul a fost provocat de o garnitură defectă a uneia dintre cele două rachete purtătoare.

Preşedintele american, Barack Obama, a marcat această zi specială declarând: “Plângem dispariţia curajoşilor astronauţi care au făcut sacrificiul suprem pentru a sprijini misiunile NASA pe parcursul întregii istorii, bogate, a agenţiei. Printre triumfuri şi tragedii, fiecare dintre noi a beneficiat de curajul lor şi de devotamentul lor iar noi aducem, astăzi, un omagiu amintirii lor, angajându-ne către un viitor mai bun”. Programul navetelor spaţiale americane se va încheia în acest an, odată cu un ultim zbor suplimentar al navetei Atlantis, prevăzut pentru sfârşitul lunii iunie, dacă Congresul american va aloca fondurile necesare. În caz contrar, ultimul zbor al unei navete americane va fi cel al navetei Endeavour, programat pe data de 18 aprilie. De altfel, pregătirile se desfăşoară normal pentru următorul zbor al navetei Discovery către Staţia Spaţială Internaţională (ISS), ce va avea la bord un echipaj de şase astronauţi, programat pe 24 februarie. Cele trei navete din flota spaţială americană vor fi retrase din circulaţie în acest an, după trei decenii de serviciu în slujba NASA.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de SUA şi la realizarea căruia participă 16 ţări. După retragerea din circulaţie a navetelor americane, Discovery, Atlantis şi Endeavour, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS. Construirea unui succesor pentru navetele spaţiale americane, ce va fi utilizat nu doar pentru a transporta austronauţi pe ISS, ci şi pentru explorarea spaţială dincolo de orbita terestră joasă, este considerată o prioritate de Guvernul american.