Dezbaterile pe marginea proiectului noii Legi a Sănătăţii continuă, ieri, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii (MS) aflându-se la Constanţa, unde s-au întâlnit cu manageri de spitale, dar şi cu autorităţi locale din sistem. Directorul Direcţiei de Politici Publice şi Asistenţă Medicală din cadrul MS, dr. Alexandru Călin, a precizat că se doreşte ca proiectul să fie aprobat de Guvern în septembrie, după care să fie supus dezbaterii parlamentare. De această dată, în atenţia specialiştilor MS s-a aflat, în principal, reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate, în condiţiile în care cel existent s-a aflat atât „împotriva” bunului mers al activităţii din sistem, cât şi „împotriva” asiguratului - care a constatat, ani la rând, că plăţile sale către Sănătate sunt aproape inutile. Asiguratul din România, ajuns în spital sau pur şi simplu în faţa unei situaţii în care trebuie să-şi facă unele analize medicale de laborator, chiar şi uzuale, constată, cu stupoare că, de fapt, contribuţia sa, luna de lună, la Fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-a dus pe apa sâmbetei. În spitale este pus să-şi cumpere absolut tot, chiar şi unele materiale sanitare, iar laboratoarele de analize medicale îşi epuizează plafoanele încă din prima zi a lunii, în timp record. De ce s-a ajuns ca spitalele să condiţioneze pacienţii în ceea ce priveşte prestarea unor servicii medicale? Răspunsul vine din partea unui director medical al unui spital de urgenţă din ţară, unde activitatea este extrem de intensă. „Trebuie să primim deconturile întregii activităţi medicale pe care o prestăm, nu doar o parte din bani. Lună de lună primim mai puţini bani decât ni se cuvin, conform serviciilor medicale prestate”, a declarat, ieri, directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Cătălin Grasa, prezent la dezbateri. Şi nu este singurul spital care prestează servicii medicale fără să-şi primească banii. Aşa se face că, de la lună la lună, bugetele spitalelor sunt „golite”, astfel că acestea se află în imposibilitatea de a mai asigura o aprovizionare corespunzătoare atât a medicamentelor, cât şi a materialelor sanitare. Au existat chiar situaţii când pacienţii au fost primiţi în sălile de operaţii doar cu trusele necesare intervenţiilor, evident achiziţionate din banii lor. Şi bolnavii cronici, care necesită tratamente în regim de urgenţă, dar şi extrem de scumpe, au de suferit din cauza fondului secătuit din Sănătate. Diagnosticaţi cu afecţiuni grave, deci şi impactul psihologic este unul „catastrofal, suferinzii din România sunt puşi la alte „încercări” grele: listele de aşteptare. Un bolnav diagnosticat cu diferite tipuri de hepatite, dar nu numai, trebuie să-şi aştepte tratamentele chiar şi până la opt luni.

PROBLEME ŞI PROPUNERI La Titlul VII din proiectul Legii Sănătăţii - Sistemul asigurărilor de sănătate - sunt propuse modificări semnificative ale modului de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurări de sănătate, propuneri ce au fost întocmite în urma problemelor identificate în cursul consultărilor, potrivit directorului din cadrul MS. Printre acestea precizăm, pe lângă finanţarea insuficientă şi utilizarea ineficientă a fondurilor, poziţia de monopol a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în contractarea furnizorilor de servicii. Dr. Călin Alexandru a explicat că se doreşte păstrarea şi transparentizarea actualului sistem de colectare a asigurărilor de sănătate, cu o cotă de contribuţie nemodificată ca valoare. Totodată, baza de colectare va creşte prin contribuţia persoanelor asigurate pentru coasiguraţi, a bugetului de stat şi a bugetului autorităţilor publice locale pentru alte categorii scutite, iar bugetul asigurărilor obligatorii de sănătate se aprobă distinct de către Parlament.

CONCRET Prin proiectul de lege se doreşte introducerea asiguratorilor mutuali şi privaţi, care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii speciale de eligibilitate (inclusiv un număr minim de asiguraţi sau de membri aderenţi) pentru contractarea serviciilor din pachetul de bază în sistemul asigurărilor obligatorii de sănătate. „Descentralizarea se va realiza prin reorganizarea actualelor case judeţene de asigurări de sănătate, într-o primă fază, în case de asigurări teritoriale, urmând a se transforma ulterior în societăţi mutuale de asigurări de sănătate. Acestea sunt structuri asociative, non-profit, formate din membrii care depun o adeziune la statutul societăţii mutuale de asigurări de sănătate şi care sunt implicaţi activ în administrarea acesteia”, a explicat directorul din cadrul MS.

CNAS SE REORGANIZEAZĂ ÎN AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE A ASIGURĂRILOR OBLIGATORII DE SĂNĂTATE (ANRAOS) ŞI RĂMÂNE CU UN ROL DE REGLEMENTARE ŞI CA UN FOND DE DISTRIBUŢIE ŞI REDISTRIBUŢIE A VENITURILOR ÎNTRE ASIGURATORII DE SĂNĂTATE, ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE ASIGURAŢI ŞI DE RISCUL DE BOALĂ, STABILIT ÎN FUNCŢIE DE MEDIUL DE REZIDENŢĂ, PROFILUL DEMOGRAFIC, VÂRSTĂ, SEX, NATALITATE, MORTALITATE A ASIGURAŢILOR.

Reprezentanţii MS sunt de părere că astfel se previne selecţia adversă, prin care unii asiguratori ar putea încerca să selecteze persoane tinere şi cu venituri crescute, în dauna celor vârstnici, cu multiple comorbidităţi sau/şi cu

venituri reduse. „Pachetul de servicii de sănătate de bază va fi redefinit pentru acoperirea costurilor pentru patologiile cu risc funcţional/vital şi costuri ridicate, în urma unei analize de evaluare a tehnologiilor medicale, bazată pe dovezi ştiinţifice obiective şi pe evaluarea cost-eficacităţii şi a impactului bugetar al serviciilor, realizată de nou-înfiinţata Agenţie Naţională de Management al Calităţii în Sănătate”, a adăugat dr. Călin. El a precizat că statul va continua să-şi exercite rolul esenţial de ocrotire a categoriilor defavorizate ale populaţiei prin finanţarea pachetului social de servicii de sănătate. De asemenea, asigurările facultative de sănătate vor fi stimulate prin acordarea deductibilităţii

fiscale pentru angajat şi pentru angajator, contribuind la atragerea de fonduri

suplimentare în sistemul de sănătate. Oficialii din Sănătate spun că acest sistem funcţionează bine în Belgia şi că el ar putea fi introdus începând cu 2015, fără probleme, şi în România