Comunitatea română din Ungaria ar putea avea un reprezentant de drept în Parlamentul de la Budapesta, a declarat, ieri, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, în urma unei întrevederi cu omologul său ungar, Janos Martonyi. ”Domnul ministru Janos Martonyi mi-a spus că există un proiect pentru reforma statului maghiar în direcţia unui Parlament cu mai puţini membri. Mi-a dat şi două veşti bune pentru comunitatea română din Ungaria: posibilitatea de a avea, în curând, un reprezentant de drept în Parlamentul de la Budapesta şi examinarea posibilităţii de a declara Biserica Ortodoxă română din Ungaria drept cult istoric, ceea ce desigur că ar ameliora condiţia legală şi vizibilitatea socială a acestei biserici în ţara vecină”, a spus şeful diplomaţiei române. Biserica Ortodoxă Română din Ungaria - BORU a împlinit, anul acesta, 64 de ani de existenţă şi numără 21 de parohii păstorite de 12 preoţi. Catedrala ortodoxă şi reşedinţa episcopală se află în oraşul Gyula, unde trăieşte o importantă comunitate română şi unde există şi funcţionează Cancelaria BORU, compusă din doi secretari episcopali, doi călugări şi două monahii, toţi proveniţi de la mănăstiri din România.

Ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Martonyi Janos, spune că relaţiile dintre Ungaria şi România sunt în prezent într-o ”fază favorabilă”, în special pentru că partidele aflate la guvernare în ambele state sunt afliate Partidului Popular European (PPE). ”Pot să întăresc faptul că, acum, relaţiile maghiaro-române sunt într-o fază favorabilă. Pot să amintesc două elemente pozitive: unul ar fi că în ambele ţări sunt la guvernare partide care fac parte din PPE. Noi socotim foarte important acest lucru. Ni se pare important că din Guvernul României face parte şi gruparea maghiarilor din România şi că, de asemenea, partidul maghiarilor face parte tot din PPE”, a declarat ministrul, la finalul întrevederii pe care a avut-o ieri, la Palatul Victoria, cu vicepremierul Marko Bela. Acesta a declarat că a discutat cu oficialul maghiar în special despre organizarea şedinţei comune a celor două guverne, care ar urma să aibă loc în luna octombrie. ”Am discutat despre şedinţa comună a celor două guverne, care ar trebui să aibă loc în luna octombrie. Am discutat despre susţinerea Ungariei în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor Schengen în cazul României, să reuşim ca în martie anul viitor să intrăm în Spaţiul Schengen”, a declarat Marko Bela. Prima şedinţă comună a guvernelor României şi Ungariei a avut loc în 2005, la Bucureşti.

La recensământul ungar din 2001, 7.955 de persoane au declarat că sunt de origine română, cu 25% mai puţin decât în 1991, 8.482 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 8.251 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare. Ca urmare a alegerilor locale de la 1 octombrie 2006, s-au constituit 46 de autoguvernări ale românilor în 15 sectoare din Budapesta şi în 31 de localităţi din Ungaria. Cât priveşte minoritatea maghiară din România, conform recensământului din 2002, aceasta număra circa 1,4 milioane de persoane, reprezentând 6,6% din totalul populaţiei. Începând cu 1 ianuarie 2009, accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Ungaria este liber.