Grupuri separatiste pro-ruse au proclamat, ieri, instituirea Republicii Odesa, în oraşul ucrainean situat pe litoralul Mării Negre, anunţă surse citate de Fox News. ”Dacă nu vreţi un război care să ducă ţara la ruină, cum s-a întâmplat în Siria şi Libia, atunci trebuie să acţionaţi. Odesa este înconjurată deja de puncte de control ale inamicilor. Starea de război a fost deja decretată în ţară”, au afirmat separatiştii pro-ruşi. Mesajul pare a fi un apel la luptă împotriva armatei ucrainene şi la unirea cu regiunea Crimeea, parte a Rusiei, după un referendum contestat de UE şi SUA. Pe 7 aprilie, activişti pro-ruşi au proclamat Republica Doneţk, ocupând toate instituţiile regionale. Separatiştii pro-ruşi ocupă noi sedii administrative în oraşele din estul Ucrainei. Ei au intrat în clădirea Primăriei din Doneţk, iar la Slaviansk, şase blindate purtând steagul Rusiei au intrat în localitate. Vehiculele de luptă ar fi fost capturate de militanţii pro-ruşi din regiune.

Situaţia din estul Ucrainei seamănă tot mai mult a război. Autorităţile de la Kiev confirmă informaţiile apărute ieri dimineaţă, potrivit cărora doi militari ucraineni au fost răpiţi de separatişti, la Lugansk. Operaţiunile antiteroriste declanşate de Kiev în estul ţării nu îi sperie pe militanţii fideli Moscovei. Pe fondul acestor tensiuni, autorităţile de la Kiev susţin că agenţii ruşi infiltraţi în ţară au ordin să tragă şi să ucidă şi au cerut Moscovei să pună capăt ”exportului de terorism”. Puterea de la Kiev este hotărâtă să înăbuşe orice tensiuni separatiste.

GENEVA, ULTIMA SPERANŢĂ? O soluţie la criza din Ucraina este aşteptată de la reuniunea cvadripartită de astăzi, de la Geneva, dintre oficiali din Ucraina, Rusia, SUA şi UE. Tot astăzi, dar la Washington, ar putea fi anunţate noi sancţiuni pentru Rusia. Acesta ar fi cel de-al patrulea set de sancţiuni ale SUA, de la anexarea Crimeei.

”Modelul statului centralizat în Ucraina a încetat să funcţioneze”, a apreciat, ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, înaintea negocierilor de la Geneva. Rusia susţine opţiunea introducerii federalizării în Constituţia Ucrainei, care ar oferi puteri sporite regiunilor rusofone din estul ţării. Puterea de la Kiev, nerecunoscută de Moscova, respinge însă această opţiune, considerând că reprezintă un pas spre dezmembrarea ţării. De asemenea, Kievul refuză discuţii pe această temă la Geneva.

NATO consolidează apărarea în Europa de Est

Ca urmare a noilor incidente armate din Ucraina, NATO a anunţat, ieri, că va consolida apărarea aeriană, maritimă şi terestră în statele membre din Europa de Est, în statele baltice şi în Polonia. „Vom avea mai multe avioane în spaţiul aerian, mai multe nave pe mare, iar pregătirea forţelor terestre va fi consolidată. Noi am luat deja o serie de măsuri, şi anume consolidarea misiunilor de poliţie aeriană în ţările baltice şi zboruri de supraveghere în spaţiul aerian al Poloniei şi României. Astăzi (miercuri - n.r.), am convenit asupra unor noi măsuri militare, cu scopul de a ne consolida apărarea colectivă şi a demonstra solidaritatea aliaţilor“, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul unei reuniuni a ambasadorilor celor 28 de state membre, la Bruxelles, potrivit site-ului Russia Today. În acelaşi timp, secretarul general a subliniat faptul că NATO susţine atât reuniunea care urmează să aibă loc astăzi la Geneva, între Ucraina, Rusia, SUA şi UE, cât şi „toate eforturile comunităţii internaţionale de găsire a unei soluţii politice“. În acelaşi context, la începutul acestei săptămâni, şeful Comandamentului Aliat al Forţelor Terestre (LANDCOM), generalul-locotenent Frederick Hodges, a efectuat o vizită de lucru în România, unde s-a întâlnit cu secretarul de Stat pentru politica de apărare şi planificare, Valeriu Nicuţ, cu şeful Statului Major General, generalul-locotenent Ştefan Dănilă, şi cu şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-maior Nicolae-Ionel Ciucă.

JURNALIŞTI ÎN PERICOL Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) a alertat, ieri, cu privire la agravarea condiţiilor de muncă ale jurnaliştilor care acoperă criza din Ucraina, victime ale unor acte de violenţă sau intimidare. FIJ deplânge impunerea interdicţiei de a intra pe teritoriul Ucrainei unui număr de 20 de jurnalişti şi unor echipe de presă ruseşti, inclusiv de la agenţia RIA Novosti, posturile Russia şi Russia Today, dar şi de la şi cotidianul ”Kommersant”, în ultimele zile. În plus, o echipă BBC a fost ameninţată, iar echipamentele i-au fost avariate, sâmbătă, de o grupare pro-rusă, la Slaviansk. Marţi, persoane cu faţa acoperită de cagule l-au atacat pe fotograful independent Frederick Paxton şi i-au confiscat materialul, la Horlivka, potrivit FIJ. Organizaţia citează, de asemenea, cazurile unor jurnalişti de la site-ul independent ucrainean Hromadske TV şi de la site-ul rus Lenta, care au fost deţinuţi pentru o scurtă perioadă de timp, de persoane înarmate, sâmbătă.