Republicanii din Camera Reprezentanţilor au depus, luni, un proiect de lege ce permite finanţarea statului federal până la sfârşitul lunii septembrie şi să se evite astfel criza pe care ar fi provocat-o închiderea la 27 martie a serviciilor publice neesenţiale. Iniţiativa, pe care Camera urmează să o voteze astăzi sau mâine, nu anulează reducerile bugetare automate intrate în vigoare vineri pe ansamblul agenţiilor guvernamentale. Apărarea însă, din al cărei buget vor fi tăiate 42,7 miliarde de dolari, sub efectul acestei austerităţi forţate, îşi va vedea bugetul pentru operaţiuni şi întreţinere majorat anticipat cu aproximativ 10 miliarde de dolari, pentru atenuarea impactului asupra funcţiilor militare esenţiale. ”Măsura va permite evitarea închiderii statului la 27 martie, acordarea unei priorităţi programelor de apărare şi pentru foştii soldaţi şi va oferi Pentagonului o oarecare flexibilitate, pentru a folosi mai eficient bugetul de care dispune”, a declarat preşedintele comisiei pentru repartizarea cheltuielilor, Hal Rogers. În total, statul federal va putea cheltui 982 de miliarde de dolari până la încheierea anului fiscal. Proiectul nu reglementează, totuşi, aspectul mecanic al tăierilor automate ce trebuie să diminueze bugetul tuturor programelor, indiferent de importanţa lor (securitate, control al zborurilor aeriene sau parcuri naturale). În SUA, statul federal nu poate cheltui nimic fără să fi primit autorizaţie printr-un vot al Congresului. Divizat, acesta din urmă nu a mai votat un buget integral din 2009 şi se mulţumeşte să voteze autorizaţii temporare pentru câteva luni. În septembrie, ei au votat pentru finanţarea statului până la 27 martie. La sfârşitul lui 1995, sute de mii de funcţionari publici au fost trimişi în concediu fără plată, 21 de zile, din cauza unui conflict între Camera Reprezentanţilor şi preşedintele democrat Bill Clinton.

CONTINUAREA AUSTERITĂŢII Comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, a pledat pentru continuarea politicii de austeritate vizând consolidarea bugetară în UE, avertizând că nu vor exista concesii faţă de încălcarea prevederilor Pactului de Stabilitate. Într-un interviu acordat publicaţiei germane ”Der Spiegel”, Olli Rehn consideră vitală continuarea reformelor în UE şi finalizarea uniunii economice şi monetare. ”Toţi vrem să vedem creştere sustenabilă şi creare de locuri de muncă, însă nu ne putem rezolva problemele de creştere prin acumularea de noi datorii peste cele vechi”, a subliniat Rehn, cu referire la apelurile tot mai numeroase de renunţare la austeritate, mai ales după recentele alegeri legislative din Italia. ”În lumina unei rate medii a datoriei publice de 90% din PIB în UE, nu văd spaţiu de manevră pentru abandonarea drumului consolidării bugetare”, a insistat Olli Rehn. Referindu-se la Franţa, care, potrivit previziunilor, va rata, în acest an, aducerea deficitului public sub pragul de 3% din PIB, Rehn a declarat că ”Guvernul de la Paris a început reformele structurale, dar perspectivele economice s-au înrăutăţit în mod neaşteptat”. În ceea ce priveşte Republica Cipru, Rehn a estimat că orice membru al Zonei Euro, indiferent de dimensiunile sale, este relevant pentru sistem iar dacă Cipru ar intra într-un faliment dezordonat, consecinţa foarte probabilă ar fi ieşirea sa din Zona Euro. ”Toate statele din Zona Euro s-au angajat să facă tot ce le stă în puteri pentru a menţine unitatea euro. Această promisiune a calmat pieţele. Nu ar trebui să facem nimic care să pună în pericol acest succes”, a subliniat el.