Reforma programului de supraveghere telefonică exercitat de Agenţia Naţională pentru Securitate (NSA) în SUA a înregistrat miercuri un prim pas, în Camera Reprezentanţilor, însă dezbaterea asupra variantei finale este departe de a fi tranşată. Membrii democraţi şi republicani ai Comisiei Juridice din cadrul Camerei Reprezentanţilor au adoptat în unanimitate - un vot rar - un text care pune capăt colectării sistematice a metadatelor telefonice (numerele de telefon, ora şi durata conversaţiei) de către NSA de la operatori - ”US Freedom Act”. Potrivit acestei reforme, FBI şi NSA trebuie să obţină în prealabil un mandat individual de la Curtea Secretă - Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC) -, în baza unor ”suspiciuni rezonabile”, înainte să poată cere operatorilor date despre un anumit număr de telefon, în cadrul unei anchete în domeniul luptei împotriva terorismului, pentru o perioadă de 180 de zile. Textul, susţinut de 149 dintre cei 435 de congresmeni din Cameră, spune în mod foarte clar că Congresul interzice colectarea masivă de date, a subliniat republicanul Jim Sensenbrenner, autorul proiectului.

În prezent, operatorii livrează ansamblul metadatelor către NSA, care le exploatează în cazul unor suspiciuni, dar fără un mandat specific legat de un anumit număr de telefon. Acesta este programul dezvăluit în iunie 2013 de către Edward Snowden, care a declanşat un scandal în SUA şi care l-a obligat pe Barack Obama să anunţe o reformă. Acest proiect se apropie de obiectivele enunţate de preşedinte la sfârşitul lui martie, când a cerut Congresului să adopte o lege care să pună capăt colectării şi stocării de metadate de către statul federal. Casa Albă nu a adoptat încă o poziţie cu privire la diversele măsuri examinate în acest moment în Congres. Textul de miercuri amendează numeroase alte aspecte ale complexului cadru legal privind interceptările, în vederea unei transparenţe mai mari. Însă consensul nu este deplin în Congres. O propunere a fost examinată ieri de Comisia pentru Informaţii din cadrul Camerei Reprezentanţilor. Această versiune prevede doar un control judiciar a posteriori, cu scopul de a menţine rapiditatea reacţiei NSA, afirmă iniţiatorii proiectului.

Suspansul domină cu privire la care dintre cele două texte va fi suspus unui vot în plenul Camerei Reprezentanţilor, dominată de republicani. Maratonul parlamentar va continua şi la Senat, care va organiza o primă audiere vara aceasta, potrivit unor surse. ”Votul zdrobitor şi susţinut de cele două partide în comisie arată că există o voinţă puternică a Congresului de a recalibra legile privind supravegherea în ţară, după ani de dezbatere, şi de a introduce o adevărată structură de tutelă”, a declarat senatorul democrat Patrick Leahy, preşedintele Comisiei Juridice din cadrul Senatului.