Îngrijorate de faptul că, de la 1 ianuarie, românii şi bulgarii se pot bucura de dreptul de a circula liber în spaţiul comunitar, mai multe state membre UE, în frunte cu Marea Britanie, Olanda, Belgia, Grecia şi Islanda, au anunţat impunerea unor restricţii care vor închide porţile est-europenilor care doresc să intre pe piaţa muncii din aceste ţări. Cu toate că românii sînt priviţi ca "oile negre" ale Europei, occidentalii căutînd diverse soluţii pentru a bloca invazia imigranţilor, inclusiv prin introducerea unor interdicţii pentru mai mulţi ani, autorităţile de la Bucureşti susţin că, pînă în prezent, la Comisia Europeană nu a fost depusă nicio notificare oficială în acest sens. Potrivit ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Gheorghe Barbu, problema restricţionării accesului românilor pe piaţa muncii din UE a fost mediatizată exagerat, însă dacă această posibilitate va deveni oficială, România este pregătită să aplice principiul reciprocităţii. Pe de altă parte, Barbu a declarat că instituţia pe care o conduce nu este abilitată să impună restricţii englezilor, olandezilor, belgienilor, grecilor sau islandezilor care ar putea lucra în România, dar a subliniat că acest lucru trebuie discutat la nivel interministerial, o decizie finală fiind posibilă pînă la sfîrşitul anului. Mai rezervaţi în declaraţii, şefii Departamentului pentru Munca în Străinătate şi Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă, Daniela Andreescu, respectiv Aurel Teodorescu, au afirmat că o astfel de decizie trebuie să ţină cont de factorii politici şi diplomatici, în timp ce liderul BNS, Dumitru Costin, a susţinut că România are obligaţia de a-şi susţine poziţia fermă în faţa europenilor.

Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a răspunde cu aceeaşi monedă în situaţia aplicării unor interdicţii în domeniul muncii din UE vine în contextul în care mai mult de jumătate dintre români consideră că ţara noastră va deveni atractivă pentru străinii care vor să lucreze la noi. Potrivit unui studiu realizat în această toamnă, o treime dintre românii chestionaţi apreciază că reacţia dură a europenilor care doresc măsuri restrictive este determinată de teama acestora de a nu avea probleme pe piaţa muncii, în timp ce mai mult de jumătate consideră că după aderare vor putea munci liber în spaţiul comunitar. În acelaşi timp, studiul concluzionează că românii sînt deschişi la posibilele valuri de imigranţi în ţara noastră, însă este puţin probabil ca acest lucru să se întîmple prea curînd, mai ales din cauza salariilor prea mici.