VINE RELAXAREA! Datornicii la bănci care pot să plătească parţial ratele ar putea beneficia de restructurarea creditelor, potrivit unui proiect de relaxare a acestui proces, propus de şeful Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), Nicolae Cinteză. „Cel puţin în perioada următoare, punctul meu de vedere este că vom relaxa ceva. Din punct de vedere al prudenţei, cel puţin până în momentul de faţă nu am încurajat mai mult de o restructurare a creditelor pentru care clientul nu poate să dovedească că are capacitate viitoare de plată. Dovadă este faptul că, din cei restructuraţi, aproape 40% au revenit rău-platnici. Nici rigiditatea în restructurare nu este recomandată”, a spus Nicolae Cinteză. Astfel, restructurarea se va aplica în situaţia în care clientul plăteşte, chiar dacă nu toată suma. „Există situaţii în care foarte multe persoane nu îşi pot plăti rata stabilită în urma restructurării, dar au bunăvoinţa şi vin la bancă şi plătesc jumătate sau 40% din rată. Banca este rău intenţionată dacă nu acceptă o astfel de situaţie. În mod normal, o astfel de bunăvoinţă este de apreciat. Cazurile acestea le vom încuraja, nu acelea în care clientul plăteşte doar o lună după restructurare, după care nu mai plăteşte nimic şase luni”, a explicat Cinteză, precizând că măsura ar putea fi discutată la jumătatea săptămânii în curs.

POLITICI EXAGERATE, DIRECTORI DEMIŞI Oficialul BNR a mai spus că unele bănci au înţeles eronat modul în care se face restructurarea creditelor. „Prin felul în care au făcut-o, unele bănci şi-au cam omorât clienţii sau erau pe punctul să îi omoare şi au înţeles cam târziu că e mai bine să încasezi ceva decât să iei în portofoliu clădiri sau terenuri pe care să le administrezi şi ulterior să le vinzi destul de greu. Politica băncilor trebuie să fie una care să încurajeze încasarea creditelor. Nu dorim ca ele să se transforme în agenţii imobiliare. Ele trebuie să aibă în vedere că perioada care a început după 2008 nu mai este una deschisă creditării. Schimbarea profilului de business este principala provocare a băncilor”, a comentat Cinteză. Potrivit spuselor sale, dacă băncile nu vor înţelege că principalul activ pe care îl au este clientul, atunci vor dispărea: „Au fost şi exagerări ale politicilor bancare, motiv pentru care doi preşedinţi de bancă au fost schimbaţi, ca urmare a solicitării BNR. Unuia dintre ei chiar i s-a retras avizul”.

ÎNCĂ UN AN NEPERFORMANT În ceea ce priveşte sectorul bancar, Cinteză a declarat că indicatorul de solvabilitate va continua să scadă, urmând să se stabilizeze la circa 12%, în 2012: „Vor avea loc majorări de fonduri proprii, care să compenseze neperformanţa acumulată în domeniul creditării Din păcate, nivelul provizioanelor va continua să crească, deoarece evoluţia creditelor restante este una nefavorabilă”. Şi nu este vorba doar de datoriile care se strâng la creditele cu probleme ci, din păcate, de multe alte noi credite neperformante. Rata solvabilităţii în sistemul bancar din România a scăzut la 13,43%, în septembrie, de la 14,19% în iunie. În decembrie 2010, nivelul era de 15,02%. „Ponderea creditelor afectate de restanţă în totalul împrumuturilor este de 24%. Neperformanţa va fi destul de ridicată în prima parte a anului viitor”, a menţionat Nicolae Cinteză.

Băncile încheie anul pe minus

În primele zece luni din 2011, sistemul bancar din România a înregistrat pierderi nete de 957,5 milioane lei. „La finele lui septembrie, pierderea era de 766,4 milioane lei, iar la sfârşitul lui octombrie a ajuns la 957,5 milioane lei. Sunt 20 de bănci care au avut profit, în primele zece luni”, a declarat oficialul BNR Nicolae Cinteză, subliniind faptul că „majorarea provizioanelor a fost mai mică decât creşterea pierderilor”. Cu alte cuvinte, băncile mai produc venituri care să acopere pierderile financiare. „Anul în curs se va încheia cu pierdere în sistemul bancar. În 2012, cel puţin în primele şase luni, băncile ar putea avea profit din eliberarea de provizioane, ca urmare a trecerii la standardele internaţionale de contabilitate (IFRS)”, a spus Cinteză. La finele lui septembrie, cele 41 de bănci din România aveau active totale de 344 miliarde lei (79 miliarde euro).

Sistemul e stabil, n-are nevoie de bancă-punte

Sistemul bancar din România este „stabil” şi, cel puţin în 2012, nu va fi nevoie de o bancă-punte (bridge bank), adică de o „plasă de siguranţă”, a declarat reprezentantul băncii centrale Nicolae Cinteză. „În momentul de faţă, orice problemă într-o bancă reprezintă un risc la stabilitatea sistemului. Pe moment, sistemul este stabil”, a declarat acesta. O bancă-punte este o entitate cu existenţă temporară (de obicei doi ani, dar cu posibilitatea de prelungire), înfiinţată de Banca Naţională a României, cu scopul menţinerii stabilităţii financiare.