Banca Naţională a României a propus Guvernului un plan de convergenţă prin care recomandă ca restructurarea în economie şi administraţie să fie încheiată în următorii 3-4 ani, perioadă în care va fi consolidat şi procesul dezinflaţionist. "Urmează ca Guvernul să-şi spună cuvîntul dacă această abordare este realistă sau nu. Programul de convergenţă va fi şi programul economic al României pe următorii şapte ani", a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că restructurarea înseamnă, pe lîngă ajustarea preţurilor administrate, şi reforma administraţiei publice, a sistemului de pensii şi a celui de asistenţă socială. "Toate au costuri. Nu cred că avem o evaluare coerentă în ce măsură acestea afectează deficitele. Dacă mai punem şi infrastructura, avem de-a face cu nişte deficite consistente", a spus guvernatorul BNR. El a subliniat că documentul prezentat Guvernului menţine aceleaşi linii prezentate pînă acum privind momentul adoptării monedei europene, respectiv intrarea în mecanismul ratelor de schimb în perioada 2010-2012 şi aderarea la zona euro între 2012 şi 2014. "Dacă amînăm excesiv intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), există riscul ca adoptarea euro să slăbească", a adăugat Isărescu.
Criteriile stabilite prin tratatul de la Maastricht pentru adoptarea euro se referă la nivelul deficitului bugetar, datoriei publice, inflaţiei şi dobînzilor pe termen lung. Statele care vor să adopte moneda unică trebuie să aibă un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datoria publică mai mică de 60% din PIB şi rate reduse ale dobînzilor pe termen lung şi inflaţiei, în corelaţie cu cele mai performante trei state din UE în privinţa acestor indicatori. De asemenea, ţările care vor să treacă la euro trebuie să asigure stabilitatea monedelor naţionale, prin mecanismul de schimb ERM-2. În cadrul acestuia, cotaţia monedelor trebuie menţinută într-un interval fix faţă de euro timp de cel puţin doi ani. România intenţionează să adopte moneda euro în intervalul 2012-2014. Rata inflaţiei în zona euro este estimată la aprox. 2%, în 2006, iar în România media din 2006 se va plasa la 6,4%. Doar 12 state din cele 15 vechi membre ale UE au adoptat euro. În ceea ce priveşte cei zece noi membri, care au aderat la 1 mai 2004, doar Slovenia a îndeplinit criteriile pentru euro şi va trece la moneda unică la 1 ianuarie 2007. Guvernatorul BNR recunoaşte dificultăţile în continuarea reformelor, acceptînd că cetăţeanul de rînd alege să se gîndească mai curînd la "drumurile cu gropi sau spitalele proaste", decît la cifrele privind convergenţa nominală. "Omul uită că preţurile au devenit mai stabile, cum este cazul alimentelor, şi nu vede decît scumpirile, precum cele recente de la gaze. Pînă la urmă, factorul politic este cel care dă cu capul în faţa electoratului. De aceea, în toate ţările, băncile centrale se ocupă de stabilitatea preţurilor", a mai adăugat Isărescu. El s-a pronunţat pentru necesitatea unei largi dezbateri publice după definitivarea planului de convergenţă.