Estimările făcute de hidrologi arată că volumele de apă existente în prezent în lacurile de acumulare asigură alimentarea cu apă a populaţiei, cerinţele energetice şi pentru irigaţii, cel puţin pentru luna iunie. De asemenea, conform scenariilor realizate pe baza cerinţelor de apă ale consumatorilor şi a volumelor de apă existente în lacurile de acumulare, s-a estimat că necesarul de apă al localităţilor alimentate în sistem centralizat este asigurat la nivelul cerinţelor cel puţin pînă în luna iulie. Potrivit datelor Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), resursele de apă din principalele lacuri de acumulare însumează 2.932,5 milioane metri cubi, avînd un coeficient mediu de umplere de 77%. Directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Petre Stanciu, a declarat că apa stocată în lacurile de acumulare este suficientă atît din perspectiva alimentării cu apă a populaţiei, cît şi din punct de vedere agro-economic. În ceea ce priveşte debitele cele mai scăzute, Stanciu a precizat că acestea se înregistrează pe rîurile din sudul, estul şi sud-estul ţării. „Nu se pune problema unor ape care să fi secat din cauza secetei, dar cele mai scăzute debite sînt în Teleorman, pe Vedea şi în est, în bazinul Bârladului, pe afluenţii de dreapta ai Prutului şi, aşa cum ştim, cea mai serioasă problemă o avem pe rîurile din Dobrogea”, a mai spus Stanciu. Referitor la debitul Dunării, directorul INHGA a spus că acesta se situează la valoarea de 3.800 metri cubi/secundă, la aproape jumătate din media multianuală, iar măsurile de restricţii se aplică în cazul în care debitul Dunării la intrarea în ţară este mai mic de 2.600 metri cubi/secundă.

Specialiştii spun că nivelul stratului freatic din Dobrogea se situează sub valoarea multianuală. De asemenea, aici s-a instalat seceta pedologică, care s-ar putea accentua din cauza tendinţei generale de scădere a nivelului stratului freatic, indicată de prognozele meteorologice şi hidrologice. De asemenea, oficialii autorităţilor de mediu au arătat că în niciun bazin hidrografic nu a fost necesară punerea în aplicare a Planurilor de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare, urmînd ca eventualele restricţii să se aplice în funcţie de evenimentele următoare.