Ofiţerii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa (BCCO) au efectuat luni opt percheziţii domiciliare în municipiul Constanţa, pentru scoaterea din afaceri a unei reţele care se specializase în vânzarea de “etnobotanice” pe străzile Constanţei. În urma acţiunii coordonate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Constanţa, au fost descoperite 300 de plicuri ce conţineau substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, un cântar electronic, diverse sume de bani, mai multe cuţite, un pistol cu aer comprimat de calibrul 6 mm şi muniţia aferentă. “Au fost puse în executare 11 mandate de aducere, suspecţii fiind conduşi la sediul DIICOT Constanţa, pentru audieri. În acest dosar sunt anchetate 12 persoane, cu vârste cuprinse între 17 şi 52 de ani. Patru dintre ele au fost reţinute pentru 24 de ore, pe bază de ordonanţă. De asemenea, a fost emisă o interdicţie de a părăsi localitatea de domiciliu pentru 30 de zile. La acţiune au luat parte şi lucrătorii Grupării Mobile de Jandarmi “Tomis” Constanţa (n.r - GMJ)”, a declarat insp. princ. Gelu Manolescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa (IPJ). Oamenii legii spun că suspecţii îşi luaseră măsuri de siguranţă pentru a nu fi prinşi în timp ce îşi plasau marfa pe stradă. Pe unul dintre imobilele în care s-au făcut descinderi a fost descoperită o cameră de supraveghere, care monitoriza exact porţiunea de trotuar pe care dealerii îşi întâlneau clienţii. “În interiorul casei a fost găsit şi dispozitivul prin intermediul căruia suspecţii urmăreau tot ce se întâmpla în stradă”, a precizat insp. princ. Gelu Manolescu.

• 82 DE CONSTATĂRI • Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei procurau, transportau, depozitau, ambalau şi ulterior puneau în vânzare produsele cu efecte psihoactive, cerând preţuri cuprinse între 10 şi 20 de lei pe plic. Au fost prinşi la capătul a şase luni de filaj, timp în care ofiţerii BCCO Constanţa le-au documentat “realizările”. În acest interval de timp, oamenii legii au efectuat 82 de constatări. “În total, în perioada cercetărilor au fost ridicate aproximativ 750 de plicuri cu produse susceptibile de efecte psihoactive”, a mai precizat insp. princ. Gelu Manolescu. Multe dintre constatări au fost făcute de jandarmi. “De la începutul anului şi până în prezent, lucrătorii GMJ Constanţa au depistat 81 de persoane, cu vârste cuprinse între 17 şi 23 de ani, care deţineau substanţe cu efecte psihoactive pentru consumul propriu. Am făcut eforturi pentru a sprijini munca de documentare a BCCO Constanţa în această perioadă”, a declarat mr. Daniel Ferencz, adjunctul şefului GMJ Constanţa. Suspecţii sunt cercetaţi acum pentru efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de efecte psihoactive.

• FENOMEN • Specialiştii vorbesc despre riscuri imense asociate consumului de “etnobotanice”. “Se constată că sunt extrem de periculoase, atât fiziologic cât şi psihic. Primele reacţii sunt puseele de violenţă. Centrul Antidrog Constanţa dezvoltă în mediul şcolar şi liceal diverse programe pentru a-i face pe elevi să conştientizeze pericolul reprezentat de astfel de substanţe”, a declarat Iulian Unguru, coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Constanţa. Conform Raportului ESPAD 2011, privind consumul de droguri în rândul populaţiei şcolare de 16 ani, adolescenţii din România consumă din ce în ce mai mult etnobotanice. “Există o prevalenţă crescută în rândul elevilor de 16 ani pentru toate categoriile de droguri, în special pentru substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) - etnobotanicele”, a declarat chestorul Sorin Oprea, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA). Raportul arată că a crescut consumul substanţelor psihoactive la populaţia şcolarizată de 16 ani, prevalenţa fiind de 10%, faţă de 5% în anul 2007, când a fost efectuat ultimul studiu. Rezultatele studiului naţional din cadrul ESPAD 2011 plasează România între ultimele zece state europene, ca nivel al prevalenţei consumului oricărui tip de drog ilicit - cel puţin o dată în viaţă în rândul elevilor de 16 ani, ţara noastră situându-se cu 8% sub media europeană înregistrată.