Reţeaua de servicii destinate victimelor violenţei în familie este ineficientă, slab organizată şi insuficient susţinută din punct de vedere financiar de către autorităţile locale, potrivit rezultatelor obţinute în urma unui control efectual la nivel naţional de Inspecţia Socială (IS). Inspectorul general de stat de la IS, Maria Muga, a declarat, ieri, la prezentarea raportului întocmit în urma controlului, că reţeaua de servicii adresate victimelor violenţei domestice este ineficientă, parte dintre centre fiind nefuncţionale. „Deşi ne confruntăm cu dimensiuni crescătoare ale fenomenului, reţeaua de servicii este ineficientă, slab organizată şi insuficient susţinută de către autorităţile locale”, a declarat Muga. Aceasta a arătat că, deşi la nivel naţional figurau 102 furnizori de servicii sociale pentru această categorie de beneficiari, în realitate există 99 şi doar 76 funcţionale. Dintre acestea, 41 sînt centre de primire în regim de urgenţă (adăposturi), 25 sînt centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, trei sînt centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie, şase pentru asistenţă destinată agresorilor, iar un alt centru acordă servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei. În urma verificărilor s-a constatat că unităţile din domeniul violenţei în familie nu sînt distribuite unitar la nivelul judeţelor. Potrivit IS, din numărul total de servicii funcţionale, trei nu sînt acreditate, iar 40 funcţionează fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei (ANPF). Muga a atras atenţia că doar 7% din numărul total al victimelor beneficiază de servicii specializate la nivel naţional. Astfel, din 8.496 de victime înregistrate în 2008, doar 585 (dintre care 91 de minori) au beneficiat de serviciile oferite de centrele specializate, 204 dintre ei fiind găzduiţi în aceste unităţi, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 41%. De asemenea, inspectorii sociali au constatat că niciunul dintre centrele din România nu respectă în totalitate standardele de calitate, unele dintre ele neavînd nici măcar un asistent familial angajat sau avînd personal angajat fără să aibă pregătire de specialitate. Din raportul IS mai rezultă că prin Programele de Interes Naţional au fost create 24 de centre în 17 judeţe, prin intermediul ANPF fiind alocate fonduri nerambursabile de 605.383 de lei. În acest sens, IS va sesiza Curtea de Conturi şi cere ANFP să revizuiască baza de date privind victimele violenţei în familie precum şi activitatea reprezentanţilor săi din teritoriu. De asemenea, IS recomandă ANFP să revizuiască şi toată legislaţia, astfel încît să fie eficientizate măsurile de protecţie a victimelor, să reglementeze statutul asistentului familial şi să introducă obligativitatea juridică pentru agresori de a se interna în centrele specializate de recuperare, reinserţie socio-familială, precum şi de a presta un număr de zile de muncă în folosul comunităţii.