Reţelele de socializare ne afectează vieţile

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Reţelele de socializare ne afectează vieţile

Monden 14 Octombrie 2011 / 00:00 568 accesări

DIFERENŢE ÎNTRE SEXE Bărbaţii intră pe reţelele de socializare pentru a-şi face noi relaţii, în timp femeile vor să îşi consolideze relaţiile pe care le au deja, potrivit unui nou studiu intitulat „Man Conquer, Women Preserve”, în traducere Bărbaţii cuceresc, femeile păstrează. Potrivit studiului, bărbaţii din România folosesc mult mai multe dispozitive tehnologice în fiecare zi şi accesează mai multe reţele de socializare pe zi, comparativ cu femeile. Peste jumătate din respondenţii de sex masculin au telefoane mobile, pe care le folosesc pentru a se conecta la Internet şi pentru a accesa diferite aplicaţii. Totodată, potrivit studiului, 60% din respondenţii de sex masculin caută informaţii utilitare pe internet. Bărbaţii nu numai că sunt în căutare de ştiri, dar le şi comentează pe forumuri, mai mult decât femeile.

În ceea ce priveşte accesarea reţelelor de socializare, studiul arată că peste o cincime din bărbaţi interacţionează social pe mai mult de o astfel de platformă. De asemenea, nouă din zece bărbaţi folosesc motoare de căutare online şi mai mult de un sfert dintre respondenţi joacă jocuri online. Platforma de partajare video YouTube este accesată de peste 50% din bărbaţii participanţii la studiu, în fiecare zi. Pe de altă parte, potrivit studiului, femeile accesează mai puţine reţele de socializare comparativ cu bărbaţii. Dacă bărbaţii folosesc diversificarea reţelelor de socializare pentru a stabili noi relaţii, femeile fac acest lucru pentru a-şi consolida relaţiile pe care le au deja. Circa 64% dintre femeile care au participat la studiu intră zilnic pe Facebook şi peste 60% accesează zilnic un cont de e-mail personal.

ACTIVITATE PE REŢELE DE SOCIALIZARE Studiul mai indică faptul că un procent mai mic de femei deţin un telefon de ultimă generaţie, dar îl folosesc mai mult decât bărbaţii ca să intre pe Facebook. Nouă din zece femei intră pe Facebook pentru a relaţiona cu actualii prieteni, în timp ce opt din zece o fac pentru a-şi căuta vechi prieteni. Studiul mai arată că bărbaţii se duc pe reţelele de socializare pentru noile oportunităţi pe care le-ar putea identifica şi pentru a-şi pune în evidenţă talentele. Totodată, bărbaţii îşi fac mai mulţi prieteni noi pe reţelele de socializare, comparativ cu femeile, şi, de asemenea, încearcă mai mult decât femeile să se autopromoveze. Pe reţelele de socializare, femeile contribuie mai mult la conţinut, deoarece postează mai mult, dar bărbaţii contribuie la diversificarea conţinutului prin adăugarea de fotografii şi videoclipuri. Studiul a mai indicat faptul că 55% din toţi respondenţii sunt fanii unei pagini de brand, pe reţelele de socializare. Studiul a identificat faptul că aceştia sunt interesaţi de noile informaţii publicate de brand, dar doresc în acelaşi timp să vadă ce inovaţii aduc brandurile.

SCHIMBĂRI ÎN CONŢINUTUL MEDIA Factorii ce vor influenţa modelul de business media în viitor, apreciind că în televiziune ceea ce va rămâne important sunt ştirile şi marile show-uri. În analizarea industriei mass-media în contextul digitalizării, trebuie luaţi în considerare mai mulţi factori. Primul dintre aceşti factori ar fi suprasaturarea informaţională. În Europa, la sfârşitul anului 2010, existau peste 7.000 de posturi de televiziune, existând o ofertă de informaţii amplă şi variată.

Un alt factor se referă la erodarea profundă a încrederii în mass-media. Mediile tradiţionale aveau o anumită autoritate în societate, lucru care nu mai este valabil în totalitate, în prezent. Această erodare a încrederii a adus cu sine o serie de probleme, printre care şi promovarea eficientă a brandurilor. Cel de-a treilea factor se referă la decuplarea publicităţii de media. Dacă în trecut media depindea de conţinuturile publicitare şi invers, în prezent, lucrurile s-au schimbat. Este dat exemplul anunţurilor de mică publicitate, care reprezentau o sursă importantă de venituri imediate pentru ziare, însă, în prezent, există site-uri de acest tip, ceea ce a reprezentat o lovitură pentru publicaţiile tipărite.

În viitorul apropiat va exista şi o diferenţiere a tipurilor de conţinut. Conţinut este şi un filmuleţ de la o petrecere de absolvire, postat pe YouTube, care interesează câteva zeci de oameni şi un episod din „Grey`s Anatomy / Anatomia lui Grey”, care costă două milioane de dolari. Noi modele de business viabile se vor baza în special pe organizarea informaţiei. Media a fost puternică atât timp cât a putut controla conţinuturile şi distribuţia lor, ceea ce s-a schimbat în prezent, capacitatea televiziunii de a securiza conţinuturile este în scădere. Televiziunile care doar împachetează conţinuturile vor fi principalii perdanţi ai industriei în viitor, cele care vor trece cu bine peste această perioadă fiind posturile care produc conţinuturi. Platformele care oferă conţinuturi online, cum ar fi Hulu, au la dispoziţie două modele de business: cel al publicităţii online de tip pre-roll video sau sistemul cu taxe de acces. Şi televiziunea hibrid, adică televizoarele conectate la Internet, va impune schimbări, de la schimbarea felului în care se consumă media la modificarea sistemului de măsurare a audienţelor. Patforme precum Google TV, Apple TV şi HDDTV, care îl ajută pe consumator să îşi selecteze conţinuturile transmise de canalele TV şi îi permit, simultan, să se conecteze la Internet şi să caute informaţii suplimentare despre ceea ce urmăreşte sau să comenteze cu prietenii pe site-urile de socializare.

REGULI PENTRU JURNALIŞTI Agence France-Presse (AFP) a făcut public, ieri, un ghid pe care l-a elaborat pentru a reglementa activitatea jurnaliştilor săi în reţelele de socializare. În acest ghid, AFP cere jurnaliştilor care vor să fie activi pe Twitter sau Facebook în calitate de jurnalişti ai agenţiei, să respecte codul deontologic al agenţiei şi valorile promovate de aceasta: independenţă, echilibru şi imparţialitate. Jurnalistul care vrea să participe în cadru profesional este invitat să-şi utilizeze numele şi să indice calitatea sa de jurnalist. Pe Twitter, trebuie să utilizeze formula „#AFP” pentru a face o diferenţiere între informaţiile de interes profesional şi cele care ţin de viaţa sa privată. Pentru a constitui o reţea, poate publica elemente de informare privind domeniul său de activitate, notaţii personale, detalii de culoare, dar trebuie să acorde întâietate, în ceea ce priveşte informaţiile. Totodată, jurnaliştii AFP nu au voie să publice informaţii de tip breaking news, rezervate clienţilor, pe o reţea socială. Jurnaliştii trebuie să adopte şi o poziţie de neutralitate în ceea ce priveşte domeniul lor şi să nu afecteze imaginea generală de agenţie imparţială a AFP. Acest ghid va fi actualizat în funcţie de evoluţia tehnologiilor şi practicilor în domeniu.

Taguri articol


12