Incidentul referitor la interdicţia de survol al spaţiului aerian al României pentru avionul care îl avea la bord pe vicepremierul Dmitri Rogozin continuă să joace un rol important pe ordinea de zi a Ministerului rus al Afacerilor Externe, care nu a părut deloc interesat de vizita secretarului general al NATO la Bucureşti. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, a dat publicităţii, vineri, declaraţii referitoare la acest incident, concluzia fiind că astfel de detalii nu sunt de natură să contribuie la dezvoltarea bunelor relaţii între cele două ţări. Potrivit reprezentantului MAE rus, conducerea României, inclusiv preşedintele Băsescu, „îşi intensifică retorica anti-rusă, ca la comandă”. „Cele mai recente declaraţii publice jignitoare la adresa preşedintelui Rusiei sunt absolut scandaloase şi inacceptabile”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE de la Moscova. Aleksandr Lukaşevici a precizat că MAE rus a cerut explicaţii oficialilor de la Bucureşti, pe care aparent le-au primit, dar pe care le-au găsit, bineînţeles, neconvingătoare.

MAE rus nu are însă nicio declaraţie referitoare la politica externă de reţea de socializare purtată de vicepremierul Rogozin, cu declaraţii provocatoare la adresa autorităţilor române şi moldovene. De la Chişinău a venit însă şi un răspuns, fiind greu de uitat spectrul sancţiunilor economice împotriva R. Moldova, dacă aceasta va semna Acordul de Asociere cu UE. Premierul moldovean, Iurie Leancă, afirmă că ţara sa preferă transparenţa şi contacte directe cu Rusia în locul „diplomaţiei pe Twitter”. Premierul Leancă se referea la un mesaj postat de către Dmitri Rogozin pe Twitter, în care vicepremierul rus ameninţa că „ar putea acţiona în regiunea separatistă Transnistria ca în Crimeea, în cazul în care securitatea oamenilor este ameninţată”. Premierul moldovean a făcut aceste declaraţii după ce a fost primit de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Totodată, întreg Guvernul de la Chişinău a avut o şedinţă de lucru la Bruxelles pentru buna implementare a Acordului de Asociere cu UE, ce urmează să fie semnat pe 27 iunie, în cadrul summitului de vară al UE. Acordul de Asociere este însoţit de un Acord de liber-schimb (DCFTA) similar celui negociat cu Ucraina şi care a condus la destabilizarea acestei ţări vecine cu Rusia.