Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu face noi declaraţii belicoase ce riscă să tensioneze cadrul de negocieri cu Autoritatea Naţională Palestiniană. Retragerea israeliană unilaterală din Fîşia Gaza, realizată în urmă cu patru ani, a fost o eroare care nu se va repeta, a afirmat, duminică, Benjamin Netanyahu. “Retragerea din Fîşia Gaza nu ne-a adus nici pace, nici securitate. Acest teritoriu a devenit o bază controlată de mişcarea Hamas, pro-iraniană şi nu vom mai comite din nou o astfel de eroare”, a declarat premierul Netanyahu, la începutul şedinţei de Guvern săptămînale. “Nu vom crea noi evacuaţi”, a adăugat acesta, făcînd aluzie la coloniştii evrei care ar putea să fie eventual evacuaţi din Cisiordania ocupată, în cadrul unui aranjament permanent cu palestinienii. “Vrem un acord care să recunoască faptul că Israelul este statul poporului evreu şi care să prevadă aranjamente care să ne asigure securitatea”, a mai afirmat Benjamin Netanyahu, potrivit declaraţiilor difuzate de postul public de radio israelian. În septembrie 2005, trupele israeliene s-au retras din Fîşia Gaza, după 38 de ani de ocupaţie, în conformitate cu planul de retragere unilaterală al premierului din acea perioadă, Ariel Sharon. Circa 8.000 de colonişti evrei au fost evacuaţi atunci din acest teritoriu.

Declaraţii deloc paşnice au venit şi din partea preşedintelui consiliului executiv al grupării Hezbollah. Un eventual atac israelian împotriva Libanului ar provoca o ripostă a mişcării Hezbollah, mai importantă decît războiul din 2006, a avertizat acesta, duminică. “Dacă ameninţările lui Ehud Barak sînt serioase, şi cred că nu sînt, acesta trebuie să ştie că în cazul în care comite o eroare sau un act stupid împotriva Libanului, va descoperi că lunile iulie şi august 2006 nu au fost decît o simplă glumă”, a afirmat Hachem Safieddine, preşedintele consiliului executiv al Hezbollah. Joi, ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a afirmat că ţara sa va recurge la toată puterea sa împotriva infrastructurilor Libanului, în cazul izbucnirii unui conflict cu această ţară. În vara anului 2006, în urma răpirii de către Hezbollah a doi militari la frontiera dintre Liban şi Israel, statul evreu a condus împotriva mişcării şiite un război de 34 de zile, la capătul căruia nu a reuşit să o neutralizeze. Războiul a provocat în rîndul libanezilor moartea a peste 1.200 de persoane, în majoritate civili, iar în rîndul israelienilor, decesul a 160 de persoane, majoritatea militari. Între timp, arsenalul mişcării Hezbollah s-ar fi triplat după conflict, 42.000 de rachete fiind capabile să atingă localităţi din centrul Israelului, potrivit statului evreu, care se teme de asemenea că “Partidul lui Dumnezeu” s-ar putea afla în posesia unor rachete sol-aer de ultimă generaţie, care i-ar fi fost livrate de către Siria şi Iran. La sfîrşitul lunii iulie, şeful Statului Major israelian, generalul Gaby Ashkenazi, a exclus o confruntare militară cu Libanul, subliniind în acelaşi timp gravitatea stocării de arme de către Hezbollah.

În acest context deloc favorabil păcii, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, a fost reales la conducerea partidului laic al-Fatah, în cea de-a cincea zi a primului său Congres din ultimii 20 de ani, marcat de dezbateri aprinse privind modalităţile de revitalizare a acestei formaţiuni. Cei aproximativ 2.000 de delegaţi, care participau la Congres în oraşul Bethleem din Cisiordania, au votat în unanimitate, prin ridicarea mîinii, pentru Mahmud Abbas, a anunţat preşedintele Congresului, Othman Abu Gharbiye. Într-o scurtă declaraţie, preşedintele moderat al Autorităţii Naţionale Palestiniene şi-a luat angajamentul de “a elibera teritoriul Palestinei şi poporul său de sub ocupaţia israeliană”. “Spunem întregii lumi că al-Fatah este purtătorul unui proiect naţional şi are o viziune clară asupra problemei palestiniene. Am început bătălia şi o vom încheia prin crearea unui stat independent”, a afirmat preşedintele palestinian. Urma duminică alegerea Comitetului Central cu 21 de membri şi a Consiliului Revoluţionar cu 120 de membri. Lucrările Congresului ar fi trebuit să dureze trei zile, dar au fost prelungite din cauza dezbaterilor aprinse între vechea gardă şi tinerii delegaţi. Aceştia din urmă doresc să joace un rol mai important şi cer o reformă globală a partidului.

Gruparea al-Fatah monopoliza puterea în cadrul Autorităţii Palestiniene înainte de a fi învins la alegerile legislative din 2006 de mişcarea islamistă Hamas, care a înlăturat-o prin forţă apoi din Fîşia Gaza, în 2007. Puterea sa se limitează de atunci la Cisiordania ocupată de armata israeliană. Declinul său s-a accelerat după moartea în 2004 a fondatorului şi liderului istoric Yasser Arafat, căruia Mahmud Abbas i-a succedat la conducerea Autorităţii Palestiniene. În cursul intervenţiilor de la începutul Congresului, numeroşi delegaţi au acuzat actuala conducere al-Fatah că este responsabilă de eşecurile sale şi au protestat faţă de absenţa bilanţurilor administrative şi financiare privind gestionarea sa în ultimii 20 de ani, marcaţi de acuzaţii de corupţie. Al-Fatah va trebui să adopte şi un nou program politic. Mişcarea pledează pentru negocieri cu Israelul pentru o reglementare a conflictului, dar va insista în programul său şi pe “dreptul poporului palestinian de a recurge la rezistenţă în toate formele pentru a-şi recupera drepturile”.