Un proiect de lege publicat pe site-ul Ministerului Apărării prevede că \"retragerea neplanificată\" a forţelor militare participante la misiuni în afara ţării \"poate fi decisă în orice moment de către Parlament, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării\". Conform proiectului Legii privind participarea forţelor armate la operaţii în afara teritoriului statului român, operaţiile la care participă forţele armate în afara ţării sînt: de apărare colectivă şi de asigurare a securităţii statelor aliate; de răspuns la crize; în sprijinul păcii; de asistenţă umanitară; speciale. Aceste operaţii pot fi sub conducerea NATO sau Uniunii Europene, sub mandat ONU sau OSCE, precum şi în cadrul coaliţiilor. De asemenea, proiectul prevede că operaţiunile de asistenţă umanitară se pot efectua şi la solicitarea statului afectat. Proiectul legislativ prevede că trimiterea forţelor armate în afara teritoriului statului român, în baza unui tratat internaţional la care România este parte, se aprobă, la propunerea primului-ministru, de către preşedintele României. Şeful statului informează Parlamentul despre decizie în termen de cinci zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz. În situaţia în care trimiterea forţelor armate în afara teritoriului statului român nu se face în baza unui tratat internaţional la care România este parte, preşedintele României solicită încuviinţarea Parlamentului. Conform proiectului, propunerea de participare la operaţii în afara teritoriului statului român va cuprinde şi o estimare a costurilor. De asemenea, Executivul informează preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului despre situaţia forţelor armate care desfăşoară operaţii în afara teritoriului statului român, \"trimestrial sau de cîte ori este nevoie\". Potrivit fişei proiectului de lege, acest act normativ are nevoie de avizele CSAT şi Consiliului Legislativ.