Astăzi, SUA îi găzduiesc, la Washington, pe “paznicii finanţelor” din cele mai dezvoltate şapte ţări ale lumii (G7), care vin pentru o întîlnire crucială, dar cu final incert în condiţiile adîncirii crizei ce devastează pieţele financiare mondiale. Foarte rar SUA s-au aflat într-o asemenea măsură în poziţia acuzatului, din moment ce criza născută în urmă cu nici un an în interiorul graniţelor lor afectează acum sectorul financiar din întreaga lume. Reuniunea va fi cu atît mai urmărită cu cît bursele din lumea întreagă au continuat să scadă şi după reducerea dobînzii anunţată simultan miercuri de şapte bănci centrale.

Miniştrii Economiei şi Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA) se vor întîlni, ca şi în alte ocazii, în sala de ceremonii a Trezoreriei americane, începînd cu ora locală 14.00 (21.00, ora României). “Scopul acestei reuniuni este o discuţie despre demersurile întreprinse de fiecare pentru a face faţă acestei crize şi despre mijloacele de consolidare a eforturilor colective”, a declarat gazda acestei adunări, secretarul Trezoreriei, Henry Paulson. Unul dintre colaboratorii săi, subsecretarul David McCormick, a confirmat că “G7 se va concentra cu precădere asupra condiţiilor economice actuale şi asupra evoluţiilor de pe pieţele financiare. Ţările G7 lucrează individual şi colectiv pe patru fronturi: lichiditatea, capitalurile, stabilitatea pieţelor şi răspunsul lor în materie de reglementare”. Comunicatul final al reuniunii este aşteptat mîine, în jurul orei 3.45, ora României. Rusia urmează să se alăture grupului pentru dineul de închidere, la care vor participa şi cîţiva experţi, pentru a asculta lecţiile Japoniei şi Suediei, două ţări care au ieşit dintr-o gravă criză bancară. G7 probabil nu va reuşi să vorbească pe o singură voce, a dat de înţeles Paulson. “Cînd privim ţările din G7, vedem ţări foarte diferite, sisteme financiare diferite, nevoi diferite şi politici diferite”, a spus secretarul Trezoreriei, într-o aluzie la divergenţele care există între cei patru membri europeni ai G7 cu privire la ceea ce ar trebui făcut sau nu pentru a ajuta sistemul bancar. După anunţarea planului de salvare a băncilor americane propus de Paulson şi intrat în vigoare vinerea trecută, ţările din G7 au aprobat, la sfîrşitul lunii septembrie, măsurile excepţionale de sprijinire a economiei luate de Washington, însă au refuzat să dea curs sfaturilor lui Paulson, care le ceruse să vină în ajutorul băncilor lor într-un mod similar. O sursă europeană declara la începutul săptămînii că, dată fiind viteza de propagare a crizei, este mult mai dificil de prevăzut conţinutul comunicatului final al întîlnirii de la Washington. Taro Aso, premierul Japoniei, singura ţară din G7 care miercuri nu a coborît dobînda-cheie, dar a aprobat măsura în cazul celorlalte, a cerut participanţilor să trimită un mesaj puternic în legătură cu criza, dar a recunoscut implict că summit-ul ar putea eşua în această privinţă.

După ce mult timp a dat lecţii de liberalism şi bună guvernare la reuniunile G7, Washingtonul riscă să nu-şi poată convinge partenerii să-i dea ascultare. Ce-şi vor spune, de pildă, Paulson şi omologul său german, Peer Steinbrück, care şi-a intensificat, în ultimul timp, declaraţiile incendiare la adresa SUA, pe care le acuză că sînt singurele responsabile de criză? Actualitatea crizei riscă să eclipseze alte teme pe care SUA ar dori să le abordeze, cum ar fi reforma FMI. Washingtonul doreşte ca această instituţie să se achite de rolul său de gardian al sistemului financiar mondial.

Între timp, miercuri, preşedintele George W. Bush i-a spus omologului său brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, că măsurile adoptate de Congresul american în condiţiile crizei financiare vor începe să-şi arate rezultatele în două săptămîni şi jumătate. Potrivit unui purtător de cuvînt al preşedinţiei Braziliei, cei doi au discutat telefonic timp de 15 minute. Preşedintele american a subliniat faptul că administraţia sa este în faza de aplicare a măsurilor şi că vor trece două săptămîni şi jumătate pînă cînd acestea vor avea un efect. Bush şi Lula da Silva au analizat consecinţele crizei financiare care zguduie pieţele din întreaga lume, iar liderul american a spus că ţara sa are dezavantajul de a fi lovită de criză tocmai cînd activitatea economică încetineşte. Preşedintele Bush a fost felicitat de omologul său brazilian pentru aprobarea planului de salvare. În acelaşi timp, Luiz Inacio Lula da Silva s-a declarat convins că natura crizei cerea aplicarea de mecanisme de control pentru pieţele financiare.