Parlamentul turc s-a reunit, ieri, de urgenţă, pentru a dezbate pe tema războiului împotriva terorismului, angajat simultan de Guvern împotriva grupării Statul Islamic (SI) şi rebelilor kurzi, care provoacă suspiciuni în rândul opoziţiei cu privire la... scopurile preşedintelui. Guvernul islamo-conservator s-a prezentat în faţa celor 550 de deputaţi, la Ankara, afişând susţinerea fermă exprimată cu o zi înainte de către NATO faţă de Turcia, în pofida faptului că aliaţii acestei ţări au subliniat că procesul de pace cu rebeliunea kurdă nu ar trebui sacrificat pe altarul unei lupte pe toate fronturile împotriva terorismului. Pentru Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, la putere), această sesiune parlamentară va fi propice semnării unei declaraţii comune în favoarea luptei împotriva terorismului, gajul unui fel de uniune naţională în jurul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Însă unii aleşi ai opoziţiei îl acuză pe preşedintele turc că recurge la o ”strategie a tensiunii”, în vederea unor alegeri legislative anticipate, care i-ar permite să şteargă rezultatele dezamăgitoare obţinute de tabăra sa în scrutinul din 7 iunie, în urma cărora AKP a pierdut majoritatea absolută, pentru prima dată din 2002 încoace. ”Nu se pune problema retragerii din faţa ameninţării teroriste”, a dat asigurări Erdogan, înainte să plece într-o vizită oficială în China, apreciind totodată că ”este imposibil să se continue procesul de pace cu gherila kurdă”.

Răpiri ale unor poliţişti, unii împreună cu familiile lor şi confruntări între forţele de ordine şi manifestanţi au fost semnalate în ultimele 24 de ore în mai multe localităţi din sud-estul ţării, cu populaţie majoritar kurdă, a anunțat, ieri, agenţia oficială Antolia. Arestările în rândul unor activişti kurzi, de extremă-stânga sau ale unor presupuşi simpatizanţi ai SI continuă într-un ritm de câteva zeci zilnic, scrie presa. Datele problemei s-au schimbat radical începând de la atentatul comis pe 20 iulie la Suruc, în apropiere de frontiera siriană, soldat cu 32 de morţi în rândul tinerilor activişti care susţin cauza kurdă. Atacul a fost atribuit jihadiştilor din cadrul SI, dar a antrenat o replică imediată din partea PKK împotriva autorităţilor turce, acuzate că s-au făcut că nu văd mult timp sau că au încurajat activităţi ale unor jihadişti. Acest atentat a determinat armata turcă să bombardeze pentru prima dată poziţii SI în Siria, un angajament salutat de SUA, care conduc coaliţia internaţională antijihadistă.