Reprezentanţii ţărilor vecine Irakului, membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi ai Grupului celor Opt State Puternic Industrializate s-au reunit vineri la Istanbul, în cadrul unei conferinţe internaţionale consacrate situaţiei din Irak. Reuniunea, care a avut loc mai întîi la nivel de înalţi funcţionari, apoi de vineri seara la nivel de miniştri ai Afacerilor Externe, este a doua de acest tip după cea organizată pe 3 şi 4 mai la Sharm el-Sheikh, în Egipt. Concepută pentru a evalua progresele realizate, conferinţa de la Istanbul riscă să fie dominată de tensiunile crescute dintre Bagdad şi Ankara, în contextul unor intense eforturi diplomatice pentru a convinge Turcia să nu intervină în Kurdistanul irakian.

Secretarul de Stat american va încerca să dezamorseze criza. Condoleezza Rice a promis vineri acţiuni concrete împotriva separatiştilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care au lansat recent mai multe atacuri sîngeroase împotriva Turciei de pe teritoriul kurdistanului irakian. Aceasta a indicat, de asemenea, că administraţia Washingtonul ar putea urma exemplul Turciei şi ar putea impune anumite sancţiuni îndreptate împotriva insurgenţilor kurzi. La rîndul său, ministrul iranian al Afacerilor Externe Manouchehr Mottaki s-a întîlnit cu omologul său turc Ali Babacan, în timp ce secretarul general al ONU Ban Ki-moon are întrevederi cu responsabili turci. Şi premierul irakian Nuri al-Maliki va participa la reuniune, alături de şeful diplomaţiei franceze Bernard Kouchner, care urma să se întîlnească cu omologul său sirian, Walid Mouallem, prima întrevedere la acest nivel după decizia fostul preşedinte francez Jacques Chirac de a suspenda contactele la nivel înalt cu Siria ca urmare a asasinării în februarie 2005 a fostului premier libanez Rafic Hariri.

După cum relatează presa locală, Turcia a masat aproximativ 100.000 de militari, la frontiera sa cu Irakul în vederea desfăşurării unei eventuale operaţiuni transfrontaliere. Oficialii de al Bagdad şi Washington au făcut însă, în repetate rînduri, apel la reţinere din partea Ankarei şi au cerut acesteia să nu se angajeze într-o operaţiune militară masivă în Irak.