Secretarul american al Apărării a respins comentariile ministrului rus al Afacerilor Externe, care a acuzat administraţia de la Washington că prezintă planurile referitoare la amplasarea scutului antirachetă în Europa Centrală ca pe un fapt împlinit. Robert Gates s-a aflat, luni, la Moscova, pentru a încerca să elimine temerile Rusiei pe tema planurilor americane de amplasare a scutului antirachetă în Europa, oferind omologilor de la Moscova şansa de a coopera la proiect, prin împărtăşirea datelor obţinute de la sistemele de avertizare şi efectuarea de exerciţii comune. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a respins însă oferta, precizînd că nu este interesat de participarea la un proiect ce a fost prezentat Moscovei ca un fapt împlinit, pe care Rusia nu îl poate influenţa.

La rîndul său, secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a respins, joi, îngrijorările exprimate de unii oficiali ruşi, potrivit cărora viitorul scut american antirachetă din Europa de Est ar reprezenta un pericol strategic pentru Moscova. Proiectul american privind instalarea scutului antirachetă în Europa este ”ineficient” împotriva ”giganticului” arsenal nuclear rus, au dat asigurări la unison Condoleezza Rice şi Robert Gates, într-un interviu publicat joi în presa rusă. ”Proiectul de amplasare a unei staţii radar în Cehia, cuplată la rachete de interceptare în Polonia, este orientat împotriva unui potenţial inamic dotat cu un arsenal redus”, scriu cei doi responsabili americani, într-un articol publicat în cotidianul ”Nezavisimaia Gazeta”.

Tot joi, miniştrii afacerilor externe din cele 26 de ţări membre NATO şi omologul lor rus, Serghei Lavrov, s-au reunit, la Oslo, unde au discutat, din nou, despre sistemul american antirachetă. Secretarul de stat american va încerca din nou să îl convingă pe omologul său rus că acest proiect nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva potenţialei ameninţări pe care ar putea-o reprezenta rachete intercontinentale cu încărcătură nucleară lansate din Iran. Problema nu este percepută la fel de toţi membrii NATO. Ţara gazdă a reuniunii, Norvegia, s-a declarat ostilă acestui proiect care riscă, în opinia şefului diplomaţiei norvegiene Jonas Gahr Stoere, să declanşeze o nouă cursă a înarmărilor, opinie împărtăşită şi de Canada. Rusia a declarat, joi, chiar un moratoriu Tratatului Forţelor Convenţionale din Europa semnat în 1990, susţinînd că statele membre NATO, care au aderat la acest pact nu l-au ratificat şi nu au respectat clauzele sale. Declaraţia i-a aparţinut preşedintelui Putin şi a fost făcută în discursul său anual în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus. Imediat, secretarul general NATO a cerut explicaţii Rusiei pentru suspendarea obligaţiilor ce decurg din Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa. Jaap de Hoop Scheffer a precizat că membrii NATO vor ratifica o versiune modificată a Tratatului, atunci cînd Rusia îşi va îndeplini angajamentele. NATO a cerut Rusiei de nenumărate ori să îşi retragă trupele din R.Moldova şi Gruzia.

Pe de altă parte, preşedintele american a avut, miercuri, la o serie de discuţii cu liderul ceh Vaclav Klaus, despre proiectul american de amplasare a unui scut antirachetă în Europa de Est, denunţat de Rusia. Discuţiile au intervenit într-un moment în care preşedintele ceh a efectuat, joi, o vizită de patru zile în Rusia, pe parcursul căreia îi va prezenta omologului său de la Moscova, Vladimir Putin, dosarul privind proiectul administraţiei de la Washington de a desfăşura în Europa Centrală scutul său antirachetă.