Situaţia din Afganistan, reformele NATO, Kosovo şi apărarea antirachetă sunt principalele subiecte de discuţie de la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO, care a început ieri, la Bruxelles. Şi unii miniştrii ai Apărării din ţări care nu fac parte din Alianţă s-au alăturat discuţiilor consacrate Afganistanului. Antrenarea forţelor de securitate afgane constituie un obiectiv important al militarilor NATO, a declarat secretarul general Anders Fogh Rasmussen. El speră ca la reuniunea de la Bruxelles, miniştrii Apărării din statele membre să anunţe alocarea de noi resurse pentru îndeplinirea acestei misiuni. Rasmussen a dat asigurări că operaţiunea din această ţară este, până acum, o poveste de succes a alianţei, chiar dacă numărul experţilor aliaţi nu este complet. Pentru a ajunge la totalul de 2.300 de experţi militari, mai este nevoie de încă 450 de oameni. Un alt subiect important este reforma NATO şi bugetul Alianţei, iar la acest capitol, Anders Fogh Rasmussen s-a arătat încrezător că, în pofida crizei economice, nu vor fi reduceri drastice ale cheltuielilor ţărilor membre şi nu într-o direcţie greşită, ce ar putea pune în pericol securitatea aliaţilor pe viitor. O problemă de costuri se dovedeşte a fi şi extinderea apărării antirachetă a NATO de la trupele din teatrele de operaţii, ca în prezent şi la teritoriile şi populaţia de 900 de milioane de oameni din statele aliate. Costul suplimentar este estimat la mai puţin de 200 de milioane de euro în zece ani, pentru cele 28 de state membre.

Miniştrii nu iau decizii, însă discuţiile lor pregătesc decizia politică aşteptată de la şefii de stat şi de guvern la Lisabona, la summit-ul din luna noiembrie. Pe agendă figurează şi Kosovo, teritoriu care şi-a declarat independenţa de Serbia în februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut până în prezent de 69 de ţări, printre care SUA şi majoritatea membrilor UE, însă Belgradul îl consideră în continuare o provincie a sa. Comisii din Ucraina şi Georgia discută cu reprezentanţii Alianţei. Georgia, la fel ca şi Ucraina în timpul fostului preşedinte Viktor Iuşcenko, a încercat să adere la NATO. Însă, după ce noul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici a fost învestit în funcţie, Kievul a renunţat recent la planurile de aderare la Alianţă. Guvernul ucrainean a dat asigurări că va continua să dezvolte cooperarea cu NATO.