Băncile cu probleme trebuie să fie lichidate în viitor la fel ca orice companie, fără a pune în pericol sectorul financiar, a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, adăugând că în cazul salvării acestora ar fi necesar ca acţionarii şi creditorii să participe primii la costuri. “Cipru a fost un caz unic, dar nu vom mai accepta problema limitelor morale. (...) În viitor, va trebui să fie posibilă lichidarea treptată a băncilor cu probleme la fel ca orice altă companie, fără a pune în pericol stabilitatea sectorului financiar”, a declarat categoric Wolfgang Schaeuble, după o reuniune la Dublin a miniştrilor de Finanţe din UE, care s-a desfăşurat pe parcursul a două zile.

Proprietarii băncii şi creditorii ar trebui să fie primii pe lista celor care suportă costurile, înainte ca guvernele să intervină pentru recapitalizare sau Mecanismul European pentru Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro, să asigure sprijin financiar. Costurile recapitalizării băncilor, în urma crizei financiare, au crescut puternic povara îndatorării în multe state europene. Irlanda, Spania şi Cipru au fost nevoite să ceară ajutor financiar extern de la zona euro pentru a acoperi costurile stabilizării sectorului financiar. În Cipru, statele zonei euro au condiţionat împrumuturi de zece miliarde de euro de închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), şi restructurarea dură a celei mai mari instituţii de credit de pe piaţă, Bank of Cyprus. Statele europene au cerut Ciprului să folosească banii deponenţilor, cu excepţia sumelor garantate de sub 100.00 de euro, şi să impună pierderi creditorilor băncilor pentru acoperirea costurilor restructurării.

Potrivit unui proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană, statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate, sub 100.000 euro, economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat. De asemenea, fiecare stat din UE va înfiinţa un fond de salvare, finanţat de bănci, cu resurse echivalente cu cel puţin 1% din valoarea depozitelor garantate, care va fi utilizat în procedurile de salvare a unei bănci ajunsă în pragul colapsului.

PROCES DE RECAPITALIZARE Pe de altă parte, troica creditorilor internaţionali ai Greciei, UE, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE), cere Guvernului de la Atena să se angajeze că va vinde până la sfârşitul lunii septembrie băncile care vor fi naţionalizate în procesul de recapitalizare. Autorităţile elene încearcă să evite fixarea unui termen limită pentru a dispune de mai multă flexibilitate. În cel mai rău caz, oficialii de la Atena vrea să obţină o perioadă de un an în care să găsească cumpărători pentru bănci. Cele mai mari patru bănci elene, National Bank of Greece (NBG), Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, vor fi recapitalizate de Fondul pentru Stabilitate Financiară al Greciei în această lună. Recapitalizarea, cu bani de la fondul de urgenţă al zonei euro, este necesară după ce băncile au înregistrat pierderi foarte mari în urma participării anul trecut la un program de ştergere a unor datorii de peste 100 de miliarde de euro ale statului elen. Pentru a nu intra sub controlul fondului de stat, băncile au nevoie ca investitori privaţi, actualii acţionari sau unii noi să subscrie cu 10% la noua emisiune de titluri derulată în scopul recapitalizării.

Un punct dificil între Grecia şi creditorii internaţionali va fi preţul la care băncile vor fi vândute după ce vor intra sub controlul fondului de stat. Preţul va fi considerabil mai mic decât costurile recapitalizării. Acordul Guvernului de la Atena cu creditorii internaţionali sugerează că din fondurile de 50 de miliarde de euro alocate recapitalizării se vor recupera 16 miliarde de euro prin vânzarea băncilor. Eurobank deţine în România Bancpost, NBG este prezentă prin Banca Românească, iar Alpha Bank şi Piraeus Bank operează sub nume propriu.