Până la summitul celor mai industrializate şapte ţări (Canada, Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Japonia, Statele Unite), prevăzut la 8 şi 9 iunie la Quebec, această întâlnire va fi urmată de o reuniune a miniştrilor de interne şi securităţii, luni şi marţi, pe aceeaşi temă: “Să construim o lume mai paşnică şi mai sigură”.

Miniştrii de externe ai G7 se reunesc duminică şi luni la Toronto, în Canada, pentru a confirma frontul lor unit în faţa Rusiei şi a tatona Statele Unite înaintea unor scadenţe cruciale în privinţa Iranului şi Coreii de Nord, comentează AFP.

Până la summitul celor mai industrializate şapte ţări (Canada, Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Japonia, Statele Unite), prevăzut la 8 şi 9 iunie la Quebec, acest întâlnire va fi urmată de o reuniune a miniştrilor de interne şi securităţii, luni şi marţi, pe aceeaşi temă: "Să construim o lume mai paşnică şi mai sigură".

Confruntarea dintre occidentali şi Moscova, care atinge niveluri neegalate după încheierea Războiului Rece, se va afla pe ordinea de zi a numeroase sesiuni de lucru, privind conflictul din Ucraina, securitatea cibernetică sau "întărirea democraţiei împotriva ingerinţelor externe" - aluzie clară la rolul atribuit Rusiei cu prilejul ultimelor alegeri din Statele Unite ori alte ţări din Europa.

Secretarul de stat interimar al SUA, John Sullivan, s-a întâlnit, de altfel, sâmbătă cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, în paralel cu G7.

La câteva zile după loviturile desfăşurate de Washington, Londra şi Paris împotriva regimului sirian ca răspuns la un presupus atac chimic în apropiere de Damasc, Siria se va afla, de asemenea, în centrul discuţiilor, având ca fundal relaţia cu Rusia. Occidentalii încearcă să îşi conjuge avertismentele la adresa Kremlinului pentru sprijinul acordat lui Bashar Al-Assad şi tentativele de relansare a unui proces diplomatic după şapte ani de conflict, care obligatoriu trebuie să includă şi Moscova.

Şefii diplomaţiilor din G7 şi-au exprimat la jumătatea lui aprilie sprijinul faţă de Marea Britanie după otrăvirea, pe teritoriul său, a unui fost spion rus, atribuită tot Rusiei pe care au îndemnat-o să ofere detalii despre programul de arme chimice Noviciok care, consideră ei, reprezintă o "ameninţare împotriva tuturor".

Alte două mari dosare diplomatice ar urma să facă obiectul unor discuţii intense, cu prilejul reuniunilor oficiale sau în culise.

Mai întâi Coreea de Nord, în perspectiva summitului istoric, până la începutul lui iunie teoretic, dintre preşedintele american, Donald Trump, şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un, care ar trebui să discute, după luni de escaladare, despre "denuclearizarea" Peninsulei Coreene.

Apoi Iranul, în contextul în care Donald Trump trebuie, de asemenea, să decidă, până la 12 mai, dacă "rupe" acordul încheiat în 2015 de marile puteri cu Teheranul pentru a împiedica Republica Islamică să se doteze cu bomba atomică.

Preşedintele Statelor Unite cere, pentru păstrarea acestuia, ca Franţa, Marea Britanie şi Germania, semnatarii europeni ai acestui document considerat istoric, dar tolerant în opinia sa, să propună soluţii pentru a-l înăspri.

Negocierile au început şi vor continua duminică, la Toronto, în cursul unei reuniuni cu uşile închise a miniştrilor francez, Jean-Yves Le Drian, britanic, Boris Johnson, şi german, Heiko Maas, cu omologul lor american, John Sullivan.

Va fi o etapă importantă înaintea vizitei de stat a preşedintelui francez, Emmanuel Macron, de luni până miercuri în SUA, când va încerca să îl convingă pe liderul administraţiei de la Washington să rămână în acordul iranian.