Un echipaj de astronauţi chinezi a reuşit, în premieră, ieri, să se conecteze cu primul modul, numit Tiangong-1, dintr-o viitoare staţie spaţială chineză, aflat deja pe orbita terestră, la circa şapte luni de la o conectare similară, realizată însă fără echipaj uman. Potrivit televiziunii naţionale chineze CCTV, vehiculul spaţial Shenzhou IX, care a decolat sâmbătă de la baza din Jiuquan, în nord-vestul Chinei, având la bord un echipaj format din doi bărbaţi şi o femeie, s-a conectat la modulul Tiangong-1, ieri, în jurul orei 06.00 GMT. În jurul orei 9.30 GMT s-a deschis uşa modulului Tiangong-1 pentru a permite astronauţilor chinezi să intre la bordul acestuia.

Misiunea Shenzhou IX, care are prevăzută o durată de 13 zile, va cuprinde şi o conectare ce va fi realizată manual la modulul Tiangong-1. Operaţiunea se înscrie într-un vast program spaţial ce va permite Chinei să se înzestreze cu o staţie spaţială permanentă, care va deveni funcţională în jurul anului 2020. Printre cei trei astronauţi aflaţi la bordul vehiculului spaţial Shenzhou IX se află şi Liu Yang, prima chinezoaică care ia parte la o misiune în spaţiu şi care a devenit deja o eroină pentru cei peste 1,3 miliarde de concetăţeni.

Pe 29 septembrie 2011, o rachetă Longue Marche 2F a lansat Tiangong-1, primul modul dintr-o viitoare staţie spaţială chineză. Ulterior, misiunea Shenzhou VIII a permis Chinei să realizeze în octombrie 2011 primul ei „sărut spaţial”, reuşind să conecteze Tiangong-1 cu Shenzhou VIII, un vehicul spaţial ce nu a avut astronauţi la bord. Tiangong-1 a rămas pe orbită după desprinderea de Shenzhou VIII şi şi-a scăzut puţin orbita, la începutul lunii iunie, pentru a se plasa într-o poziţie mai bună în vederea conectării cu Shenzhou IX. Precedentul zbor spaţial cu echipaj uman chinez a fost efectuat de vehiculul Shenzhou VII, în septembrie 2008. Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spaţiului, reuşită deja de ruşi şi de americani încă din anii 1960. Acest program spaţial aflat în derulare vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o staţie orbitală, pe care un echipaj de astronauţi va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei staţii spaţiale ruseşti MIR şi al actualei Staţii Spaţiale Internaţionale.

RĂSPUNSUL AMERICANILOR Aparatul de zbor X-37B, un proiect secret extrem de controversat al americanilor, a aterizat sâmbătă la Baza Vandenberg, după o misiune de 469 de zile. X-37B a efectuat câteva experimente necunoscute pe orbită. „După retragerea flotei de navete spaţiale. X-37B OTV ne permite să dezvoltăm în continuare tehnologia spaţială”, a declarat locotenent colonelul Tom McIntyre, managerul de program pentru X-37B. Cum armata americană nu spune absolut nimic despre aceste misiuni, sute de speculaţii au fost lansate după martie 2011, atunci când aparatul a fost lansat. Una dintre cele mai discutate teorii este că aparatul este folosit pentru dezvoltarea unui avion spaţial de luptă.