O ABORDARE FIREASCĂ Dacă vrea să revigoreze economia lentă, guvernul Ungureanu trebuie să aibă neapărat în vedere băncile, notează analiştii Financial Times, într-o amplă analiză a sensibilului status quo românesc. Ca bază, FT porneşte de la o creştere de cel puţin 2% a PIB-ului, în 2011, „departe de avansul de 6,5% din perioada de boom economic”, şi de la premisa că şomajul şi inflaţia vor rămâne pe un trend descendent. Aşa se explică declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care le-a cerut bancherilor să oprească creşterea dobânzilor la depozite şi să repornească creditarea, pentru a nu afecta consumul, care, în contextul diminuării exporturilor către o zonă euro cu probleme, rămâne unul dintre puţinele motoare economice funcţionale, în 2012. „Abordarea băncilor este rezultatul direct al anilor dificili înduraţi după ce primul val al crizei a sfârşit brusc boom-ul creditării. Problema a fost că, până în 2008, o mare parte din împrumuturi a mers în sectoare neproductive (în special în imobiliare, un sector umflat de speculaţii). Spargerea bulei imobiliare şi retragerea lichidităţilor de către băncile-mamă au afectat grav sectorul bancar”, potrivit FT.

OPTIMISM REZERVAT Acum situaţia pare că s-a redresat. La finele lui 2011, rata creditelor neperformante a scăzut la 14,1%, pentru prima dată în ultimii patru ani. Este încă ridicată, faţă de media UE, de 5%, însă semnalul este concludent. „Este un simptom de redresare. Rata de adecvare a capitalului bancar este la un nivel respectabil de 14,5%, ceea ce sugerează că instituţiile financiare autohtone pot absorbi şocuri suplimentare, dacă nu chiar o criză în plină floare”, spune economistul ING Bank Vlad Muscalu. Asta nu înseamnă însă că ne putem întoarce iarăşi la o creditare nesustenabilă. Bancherii vor aborda cu prudenţă anul în curs, sperând ca cerinţele de rezerve minime obligatorii ridicate, impuse de BNR, să ofere un tampon pentru bănci. „Pe termen mediu, proiectele de infrastructură, care abia au început să se alimenteze prin absorbţia îmbunătăţită a fondurilor UE (jalnic de mici, în mod tradiţional), şi potenţialul de investiţii în sectoarele energiei şi transporturilor sunt de bun augur pentru cererea internă”, consideră editorialiştii Financial Times. În final, ei mai oferă şi o perspectivă optimistă pentru perioada următoare - băncile străine vor rămâne aici, pentru că ştiu că lucrurile vor arăta diferit peste cinci ani. În prezent, creditarea reprezintă doar 40% din PIB-ul României, în vreme ce în alte părţi din regiune procentul este şi de 150. Cu alte cuvinte, avem potenţial.