Clientela politică a PD-L se află în situaţia jenantă a unor călători frauduloşi. Cum s-ar spune, circulă fără bilet în autobuzul Puterii. Desigur, s-au urcat pe şest cu acordul lui Boc, un fel de şofer titular al Guvernului, care le-a spus tuturor să meargă liniştiţi pe barba lui. Nu contează că, după plecarea în cursă, cu Traian Băsescu pe post de impiegat de mişcare, Curtea Constituţională a modificat întreg traseul, avertizând Guvernul să nu mai emită acte neconstituţionale! În fapt, după ce Curtea Constituţională a forfecat Ordonanţa 37, care “năşea” deconcentratele pe post de anexe ale PD-L, directorii portocalii au rămas suspendaţi în aer. În fapt, ocupă ilegal diverse posturi de conducere! Şi care-i problema? Când vine vorba de propriile sale interese, PD-L calcă totul în picioare! L-aţi văzut pe micuţul Boc cum mărşăluieşte, sigur pe el şi decis, spre victoria finală? Acompaniat, în Parlament, de cântătorii lui în strună şi de grupul de independenţi. Care independenţi, nu-i aşa?, prestează în numele angajamentelor solemne luate la Cotroceni, fieful independenţei autentice. Pentru ca directorii ilegali să nu fie daţi jos din autobuzul Puterii, plin ciorchine cu tot felul de profitori de conjunctură, s-a declanşat marea diversiune parlamentară. De trei zile încoace, de când domnului Boc gura nu-i mai tace, asistăm la un circ în toată regula! În dubla sa calitate de premier şi şef de partid, domnia sa poartă pe umeri întreaga răspundere în ce priveşte soarta directorilor de la deconcentrate. O revoluţie, în sensul limitat al acestei noţiuni, în PD-L, pe tema ciolanului deconcentrat, ar putea dăuna grav sănătăţii acestui partid. Până acum, şicanând de zor capra vecinului, pedeliştii s-au bătut pe burtă, amuzându-se de anumite situaţii create în PSD şi PNL. Acum, în conjunctura creată de decizia Curţii Constituţionale, e puţin cam naşpa pentru conducerea partidului, care se agită de zor să nu intre la apă. Eventuala debarcare a directorilor numiţi pe criterii politice ar putea destabiliza PD-L. Imaginaţi-vă că unii au cotizat serios pentru a fi avansaţi acolo unde nici nu visau. Cei mai mulţi dintre ei nici nu au apucat să se dumirească, precum prostul trezit brusc din somn, cu ce se mănâncă funcţia făcută cadou. Perspectiva unei cariere foarte scurte în fruntea deconcentratelor nu reprezintă un motiv de bucurie pentru portocaliii din teritoriu. În general, directorii în cauză sunt politicieni de provincie, cunoscuţi pentru capacitatea lor de a fi iuţi la mânie. Ca şi alţii de teapa lor din celelalte partide, când se supără pe sat, îşi iau bocceluţa şi pleacă… Meteahnă veche în politichia noastră. Ca să nu se ajungă aici, maşinăria pedelistă bate puternic din pinteni, forţând intrarea în legalitate. După alegerile prezidenţiale, peste care au trecut cu multe sughiţuri, dumnealor se confruntă cu un nou examen decisiv. Totul sau potopul! În caz contrar, Boc şi ai lui riscă să devină ţinta nemulţumirilor şi a reproşurilor exprimate de cei care s-ar trezi pe tuşă. În preajma alegerilor pentru şefia partidului, o astfel de situaţie ar zdruncina din temelii unitatea de monolit a pedeliştilor de pretutindeni. În definitiv, ca să le dea cu tifla adversarilor politici, regizorii partidului trebuie să asigure consensul în perspectiva realegerii lui Emil Boc. Nimeni şi nimic nu trebuie să frâneze mersul înainte al partidului portocaliu, obiectivul prioritar reprezentându-l controlul deplin al tuturor instituţiilor statului. Ca să-şi vadă visul cu ochii, pedeliştii şi independenţii lui peşte prăjit se opintesc să înlăture “buturuga mică” numită Mircea Geoană…