Sindicatele revoluţionarilor de la 1989 au participat, la finele săptămânii trecute, la o întrunire a Blocului Naţional al Revoluţionarilor ’89 (BNR ‘89), ce s-a desfăşurat la Piteşti, în cadrul căreia s-au abordat diverse probleme cu care aceştia se confruntă şi s-a încercat găsirea de soluţii pentru rezolvarea lor. Potrivit preşedintelui asociaţiei de la Constanţa, Nicolae Mavrodin, una dintre cerinţele esenţiale este repunerea în vigoare a Legii 341/2004, nemodificată, o lege a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria democraţiei împotriva comunismului şi care le stabileşte acestora drepturile, şi recunoaşte termenul de „revoluţie”, nu „lovitură de stat”. Potrivit unor articole ale acestei legi modificate în 2006, mii de revoluţionari au ieşit din sistem pentru că nu s-au mai încadrat în condiţiile impuse. Tot prin această lege modificată, o serie de indemnizaţii au fost anulate, reducându-se astfel „nota de plată” a Guvernului pentru revoluţionari, ajunsă, în câţiva ani de la Revoluţie, la două miliarde de euro. Pe 23 august, revoluţionarii vor trimite o adresă prim-ministrului Victor Ponta, prin care îi vor cere să rezolve problema indemnizaţiilor tăiate prin modificarea Legii 341/2004. „Dorim, de asemenea, ca Executivul să-şi retragă sprijinul pentru secretarul de stat în Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (SSPR), Sorin-Vintilă Meşter (pus în funcţie în iunie, anul acesta - n.r.), pentru că nu este ales cu sprijinul nostru, aşa cum prevede protocolul de colaborare semnat de BNR ’89 şi USL. Acest om nu sprijină cu adevărat revoluţionarii şi este mereu arogant”, a declarat Nicolae Mavrodin. Potrivit lui, revoluţionarii întruniţi la Piteşti l-au propus pentru funcţia de secretar de stat în SSPR pe Dorin-Lazăr Maior, liderul Blocului Naţional al Revoluţionarilor.

SOCIETATEA CIVILĂ, ÎN APĂRAREA PROPRIILOR DREPTURI Mavrodin a spus că BNR ’89 a semnat un protocol cu majoritatea reprezentanţilor societăţii civile (organizaţii non-guvernamentale, cadrele militare în rezervă, sindicatele din Învăţământ, etc.) prin care se obligă să îşi ofere sprijinul reciproc în soluţionarea tuturor problemelor existente. „USL s-a obligat ca, cel târziu cu două zile înainte de alegerile prezidenţiale, să ne rezolve toate solicitările. La nivelul sindicatelor revoluţionarilor din 1989, lista cuprinde 30 de revendicări”, a spus Mavrodin. El a subliniat că sindicatele revoluţionarilor şi BNR ’89 doresc să devină parteneri de dialog ai Comisiei parlamentare pe problemele revoluţionarilor.