Rezistenţa la antibiotice devine o ameninţare pentru sănătatea românilor, în contextul în care există şi în prezent numeroase persoane care folosesc incorect antibioticele, avertizează reprezentanţii Societăţii Române de Microbiologie (SRM). „Din păcate, în România există o tradiţie în administrarea la scară largă a antibioticelor. Spre exemplu, de multe ori, românii tratează infecţiile virale din sezonul rece cu antibiotice pe care le obţin fără prescripţie medicală, în ciuda legislaţiei care interzice eliberarea acestora fără reţetă. Luate inutil sau incorect, antibioticele duc la dezvoltarea rezistenţei bacteriilor, ceea ce înseamnă că organismul nostru devine din ce în ce mai vulnerabil la infecţiile produse de bacteriile multirezistente. Astfel, în timp ce rezistenţa la antibiotice creşte, scade numărul celor eficiente şi este posibil să ajungem în situaţia în care nu vom mai putea trata diferite boli care ne pot pune în pericol chiar viaţa", a declarat conf. dr. Alexandru Rafila, preşedintele SRM. Potrivit unui comunicat al SRM, rezistenţa la antibiotice a fost unul dintre principalele subiecte abordate în cadrul Conferinţei Naţionale de Microbiologie şi Epidemiologie 2013, specialiştii subliniind importanţa educării populaţiei asupra administrării corecte de antibiotice, având în vedere că această creştere a rezistenţei la antibiotice este considerată o problemă de sănătate publică. Specialiştii au declarat că, în primul rând, ar trebui ştiut şi înţeles faptul că antibioticele sunt folosite în tratarea infecţiilor bacteriene, nu a celor virale, drept urmare acestea trebuie luate exclusiv după prescripţia unui medic, care poate constata, în urma investigaţiilor, despre ce afecţiune este vorba. Medicii au punctat că, de exemplu, antibioticele nu au efect favorabil în infecţiile virale care provoacă răceală sau gripă. Pentru opinia publică, specialiştii au dat câteva sfaturi utile legate de administrarea corectă a antibioticelor: să folosească antibiotice doar la prescripţia unui medic; să respecte întocmai tratamentul recomandat de medic; niciodată să nu recomande antibiotice altei persoane şi niciodată să nu folosească antibiotice rămase din prescripţii anterioare. "O altă problemă cu care ne confruntăm ţine şi de unii medici, care prescriu antibiotice fără o diagnosticare completă a pacientului. Practic, prescrierea antibioticelor ar trebui făcută doar după identificarea bacteriei patogene şi, în majoritatea cazurilor, pe baza antibiogramei, iar stabilirea planului terapeutic corect este, de asemenea, extrem de importantă", a mai precizat conf. dr. Alexandru Rafila. A şasea Conferinţă Naţională de Microbiologie şi Epidemiologie s-a desfăşurat în perioada 14-16 noiembrie şi a reunit peste 300 de specialişti din toată ţara, care au dezbătut timp de trei zile informaţii de actualitate despre prevenţia, diagnosticul şi tratamentul bolilor transmisibile cu impact asupra sănătăţii publice.