Tuberculoza multidrog rezistentă afectează un număr important de oameni. În ţara noastră, sensibilitatea micobacteriilor tuberculoase la antibiotice a fost monitorizată încă din anul 1965, cînd a fost efectuată prima anchetă naţională privind chimiorezistenţa. În prezent, în România sînt diagnosticaţi cu TBC multidrog rezistentă aproximativ 700 de persoane, în Constanţa fiind în evidenţele medicilor pneumologi 27 de bolnavi cu TBC multidrog rezistentă, adică un procent de 7,7% din numărul total al pacienţilor. Potrivit şefului Dispensarului TBC din cartierul Tomis III, totodată şi coordonatorul Programului de TBC pe judeţul Constanţa, dr. Emanoil Vasiliu, doi dintre cei 27 de bolnavi cu TBC multidrog rezistentă aproape că nu mai răspund tratamentului. Unul dintre aceste cazuri este al unui bărbat de 54 de ani, macaragiu, din Constanţa, care a ajuns să nu mai reacţioneze la şase dintre medicamentele care tratează boala. Medicii i-au depistat primul episod de TBC în anul 1995, iar de atunci omul a tot avut de tras cu boala care nu vrea să-l ierte. De mai bine de 13 ani a tot stat internat în spitale, s-a tot tratat, însă fără niciun rezultat. Aproape un an, bărbatul a stat internat pentru tratament în Spitalul din Constanţa, dar şi în Sanatoriul Bisericani, o unitate de specialitate. În 1996, boala l-a adus din nou la spital pentru alte două luni şi tot aşa. Probele de laborator arătau pozitivitatea bolii, aşa că starea sa se agrava. În 1997, bărbatul urma să se interneze la Spitalul din Agigea, an în care medicii l-au diagnosticat pentru prima dată cu chimiorezistenţă. În acel an, medicii i-au propus bărbatului intervenţia chirurgicală pentru a-i scoate focarul de TBC activă. Bărbatul, rămas văduv între timp şi care avea în grijă patru copii, a refuzat, fapt care, se pare că i-a influenţat negativ starea de sănătate. În 1998, s-a propus izolarea bărbatului, acesta refuzînd din nou internarea. A început să apară alergia la medicamentele anti - TBC. Şi în următorii ani, pacientul s-a luptat cu boala, din cauza medicamentelor administrate pentru tratarea TBC, apărînd şi afecţiuni ale stomacului şi ficatului. Astfel s-a ajuns ca, în 2008, diagnosticul pacientului să fie tot pozitiv. „Au fost episoade şi episoade pentru pacient. După 13 ani de tratament, boala nu mai răspunde la şase medicamente”, explică medicul. Este vorba despre hidrazidă, rifampicină, streptomicină, etambutol, kanamicină, cicloserină. „În mod normal, în cazul unui bolnav de TBC, în primele două luni se administrează patru medicamente, apoi, în următoarele patru luni, se administrează doar două medicamente, de trei ori pe săptămînă”, explică medicul şef. „În acest caz, societatea ar fi trebuit să-i ofere resurse financiare să-şi crească copiii, el fiind sursa de venit a familiei. Aceasta este cauza pentru care omul a refuzat intervenţia. Ar fi fost necesară o consiliere, copiii ar fi trebuit să primească o alocaţie”, este de părere dr. Vasiliu. Totodată, medicul şef nu exclude varianta ca reţeaua de control a TBC să fie deficitară la capitolul comunicare. „Pacienţii trebuie stimulaţi pentru a veni la control, să-şi ia tratamentele strict supravegheaţi, fie de medicul de familie, fie de personalul dispensarelor de specialitate. Însă acest lucru nu poate fi lăsat doar în baza unei finanţări centrale, ci ar trebui să existe o implicare şi din partea organismelor non guvernamentale. A fost foarte bine atunci cînd s-au folosit stimulentele de la Fondul Global”, declară dr. Emanoil Vasiliu. Din păcate, programul stimulentelor a luat final de circa un an, dar conducerea dispensarului are în plan iniţierea unui nou proiect - de data aceasta în colaborare cu autorităţile locale - privind stimularea bolnavilor TBC. „Încercăm o stimulare fie prin bani, fie prin diferite pachete cu alimente, în cazul bolnavilor cu TBC pozitivă, din oraşul Constanţa. Cheltuielile nu vor fi mari, este vorba doar despre 100 de bolnavi, într-un singur an”, a mai adăugat dr. Vasiliu.

Medicii pneumologi, acuzaţi de malpraxis...

În cazul în care reţeaua de specialitate nu va fi pusă la punct şi nu se va transforma într-o unealtă mai atentă, medicii pneumologi ar putea fi acuzaţi pe capete de malpraxis. Bolnavii cu TBC multidrog rezistentă, de exemplu, sînt primii care ar putea să deschidă procese medicilor, în condiţiile în care au contactat boala, cel mai probabil, de la persoane suferinde, aflate libere în comunitate. Ei ar putea să acuze reţeaua de lipsă de interes şi de proastă organizare, mai ales că TBC multidrog rezistentă nu este o caracteristică a cazurilor sociale. Medicii ar putea să înfunde puşcăriile, în cazul în care reclamaţiile vin din partea bolnavilor care nu mai au nicio şansă de vindecare...