O comisie a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie istorică în favoarea militanţilor pentru drepturile femeii, în pofida unei puternice anticampanii. Pentru a obţine adoptarea prin consens a rezoluţiei, susţinătorii acesteia, conduşi de Norvegia, au fost nevoiţi totuşi să elimine un paragraf care condamnă toate formele de violenţă împotriva femeilor. Ţări africane, Vaticanul, Iranul, Rusia, China şi statele musulmane conservatoare au încercat să tempereze rezoluţia adoptată de Comitetul pentru Drepturile Omului al Adunării ONU.

CONCESIE IMPORTANTĂ Campania pentru apărătorii drepturilor femeii a beneficiat de un impuls puternic datorită Malalei Yousafzai, adolescenta pakistaneză împuşcată de luptătorii talibani pentru lupta sa în favoarea educaţiei fetelor, şi lui Denis Mukwege, medic din Republica Democrată Congo, care vine în ajutorul femeilor violate. Amândoi au fost nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace din acest an. Rezoluţia face apel la toate statele să condamne public violenţele împotriva militanţilor pentru drepturile femeii, să modifice legislaţia care îi împiedică pe aceştia să acţioneze şi să le ofere acces gratuit la organismele ONU.

”COMUNITATEA INTERNAŢIONALĂ A TRIMIS UN MESAJ CLAR. ESTE INACCEPTABIL SĂ CRIMINALIZEZI, SĂ STIGMATIZEZI SAU SĂ RESTRÂNGI DREPTURILE SUSŢINĂTORILOR DREPTURILOR FEMEII”, A DECLARAT GEIRG SJOBERG, NEGOCIATORUL-ŞEF AL NORVEGIEI.

Obiectivul principal, în prezent, este de a determina guvernele să respecte angajamentele asumate. ”Există o diferenţă uriaşă între realităţile femeilor curajoase de pe teren şi ceea ce a fost convenit. Adevărata muncă începe acum”, a continuat acesta. Textul a făcut obiectul unor negocieri aprige. Ţările africane au insistat asupra respectării obiceiurilor şi tradiţiilor, în timp ce Rusia, Iranul şi China au cerut ca apărătorii drepturilor femeii să respecte legile naţionale. Vaticanul s-a opus referirilor în favoarea celor ce militează în domeniile sexualităţii, procreării şi egalităţii între sexe. Norvegia a decis în final să elimine un paragraf care stipula că statele trebuie să condamne ferm toate formele de violenţă împotriva femeilor şi a susţinătoarelor drepturilor omului şi să se abţină de la invocarea obiceiurilor, tradiţiilor sau religiei, pentru a se sustrage obligaţiilor. Peste 30 de ţări europene, între care Marea Britanie, Franţa şi Germania, s-au retras din calitatea de co-autori ai rezoluţiei, în semn de protest faţă de această concesie.

RĂU PENTRU SOCIETATE Situaţia femeilor din Arabia Saudită intră sub incidenţa acestei rezoluţii. Marele muftiu al Arabiei Saudite a afirmat că interzicerea şofatului pentru femei are drept scop să protejeze societatea de rău. În cadrul unei conferinţe de presă la Medina, Abdul Aziz al ash-Shaikh a cerut să nu se facă din subiectul privind acordarea dreptului de a şofa pentru femeile saudite una dintre preocupările majore ale societăţii. Această luare de poziţie a celei mai înalte autorităţi religioase din Arabia Saudită reflectă ostilitatea mediilor religioase faţă de dreptul femeilor de a urca la volan. Cu toate acestea, activiste saudite au primit asigurări din partea ministrului de Interne, prinţul Muhammad bin Nayef, că subiectul privind dreptul lor de a şofa va fi examinat. Interacţiunea socială este interzisă în Arabia Saudită, un regat ultraconservator şi singura ţară din lume în care femeile nu au dreptul să şofeze. Legea islamică este aplicată în mod strict în Arabia Saudită. Prin urmare, sauditele nu au dreptul să călătorească, să se angajeze sau chiar să se căsătorească fără acordul unui tutore de sex masculin din familia lor.