Consolidarea apărării cibernetice în UE prin crearea unei echipe de reacţie rapidă şi o cooperare mai strânsă cu NATO sunt vitale în contextul unor noi ameninţări hibride, au afirmat miercuri la Strasbourg deputaţii europeni, care au adoptat două rezoluţii separate în legătură cu aceste aspecte, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

Pe de o parte, plenul Parlamentului European (PE) a aprobat, cu 441 de voturi pentru, 182 împotriva şi 57 de abţineri, Raportul referitor la relaţiile UE-NATO al europarlamentarului Ioan Mircea Paşcu (PSD, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor), vicepreşedinte al Parlamentului European. Documentul subliniază că o Uniune Europeană mai puternică în domeniul securităţii şi apărării înseamnă totodată un NATO mai puternic.

Deputaţii europeni au subliniat de asemenea că niciuna dintre organizaţii nu dispune de întreaga gamă de instrumente pentru a aborda noile provocări în domeniul securităţii, care sunt din ce în ce mai puţin convenţionale şi mai hibride. "De la anexarea Crimeii în 2014, ritmul şi substanţa colaborării între UE şi NATO s-au accelerat, reprezentând astăzi nu mai puţin de 74 acţiuni comune. Controlul asupra ameninţărilor hibride, combaterea atacurilor cibernetice, consolidarea rezistenţei, combaterea terorismului, îmbunătăţirea cooperării în misiuni şi operaţiuni precum şi mobilitatea militară reprezintă domenii concrete de cooperare viitoare", a declarat Ioan Mircea Paşcu.

În rezoluţia privind apărarea cibernetică, adoptată cu 476 de voturi pentru 151 împotrivă şi 36 de abţineri, se menţionează că Rusia, China şi Coreea de Nord, dar şi actori nestatali, au efectuat atacuri cibernetice asupra unor infrastructuri din UE, au fost implicate în spionaj cibernetic şi în acţiuni de supraveghere în masă a cetăţenilor UE, au desfăşurat campanii de dezinformare şi de luarea de ostatici pe internet (de exemplu, Wannacry, NonPetya). În ceea ce priveşte o cooperare mai strânsă în domeniul apărării cibernetice, deputaţii europeni au subliniat faptul că strategiile şi capacităţile de apărare fragmentate ale Europei au făcut-o vulnerabilă în faţa atacurilor cibernetice. Prin urmare, ei au cerut statelor membre ale UE să dezvolte capacitatea forţelor armate de a colabora şi să consolideze cooperarea cibernetică la nivelul UE, cu NATO şi cu alţi parteneri. Aceasta ar implica mai multe exerciţii comune de apărare în caz de atac cibernetic, instruire şi schimb de ofiţeri militari, recrutarea de experţi în domeniul criminalisticii cibernetice şi, de asemenea, îmbunătăţirea expertizei în domeniul apărării cibernetice a misiunilor şi operaţiunilor UE.

Deputaţii europeni au salutat două proiecte cibernetice care urmează să fie lansate în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO): o platformă de schimb de informaţii pentru incidente cibernetice şi crearea de echipe de reacţie rapidă. Ei speră că acest lucru va conduce la crearea unei echipe europene de răspuns rapid la incidente cibernetice, care să coordoneze, să detecteze şi să contracareze ameninţările cibernetice colective. În plus faţă de îmbunătăţirea cooperării în materie de apărare cibernetică, deputaţii europeni doresc ca relaţiile strategice UE-NATO să se axeze pe comunicarea strategică, combaterea terorismului, conştientizarea situaţiei, schimbul de informaţii clasificate, combaterea migraţiei ilegale şi eliminarea obstacolelor din calea unei acţiuni rapide a personalului militar şi a activelor în cadrul UE. "Un atac cibernetic reuşit poate transforma o centrală nucleară într-o bombă nucleară sau poate provoca haos într-un spital, periclitând viaţa pacienţilor. Pentru a ne apăra de astfel de ameninţări, trebuie să consolidăm capacităţile de apărare cibernetică prin intensificarea cooperării între statele membre, UE şi NATO", a declarat raportorul Parlamentului European pentru apărare cibernetică, Urmas Paet (ALDE, EE).