Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea cancelarului Angela Merkel, se clasează pe primul loc, cu 32,5%, în urma scrutinului parlamentar din Germania, fiind urmată de Partidul Social-Democrat, cu 20%, şi de Alternativă pentru Germania, cu 13,5%, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.

Partidul Social-Democrat (SPD), care în ultimii patru ani a fost partenerul de guvernare al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), intenţionează să treacă în opoziţie după rezultatul nefavorabil obţinut în scrutinul parlamentar din Germania, afirmă liderul formaţiunii de centru-stânga, Martin Schulz.

Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 32,5%, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Infratest Dimap la comanda postului ARD, relatează site-ul T-online.de şi publicaţia Die Welt.

Pe locul doi se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obţinut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta) probabil a obţinut 10,5% din voturi, formaţiunea Alianţa '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 9,4%, iar Die Linke, cu o doctrină de stânga, cu 9,8%.

Un alt sondaj, efectuat la comanda ZDF, creditează CDU/CSU cu 33,3%, SPD cu 20,8%, AfD cu 13,2%, FDP cu 10,1%, B90/G cu 9,2% şi Die Linke cu 8,9%.

Aproximativ 61,5 milioane de germani au fost chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament.

Angela Merkel, care a candidat pentru al patrulea mandat de cancelar şi care este deja unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, a avut o carieră politică pe cât de remarcabilă pe atât de neaşteptată, punându-şi în încurcătură adversarii prin aparenta sa umilinţă protestantă.

Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine: unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.

De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea a candidat acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.

Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.

Această prevedere poate avea urmări majore pentru procesul construirii de coaliţii. De fapt, în 2013, FDP (partid pro-afaceri) şi AfD (extrema-dreaptă) au obţinut puţin sub 5% din sufragii. Cum voturile lor au fos redistribuite celorlalte formaţiuni, conservatorii lui Merkel au fost aproape de a putea să guverneze singuri, deşi obţinuseră numai 41,5% din sufragii.

Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a liderei conservatoare Angela Merkel, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în faţa ascensiunii extremelor.

Săptămâna aceasta, tabăra sa, creştin-democrată, era creditată cu 36%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Sculz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu mobilizează într-o ţară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.

Dacă sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.

Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunţă divizat, în el urmând să intre cel puţin şase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.