9,8 milioane de greci au votat, ieri, în cadrul alegerilor legislative anticipate, care ar putea aduce la putere partidul Syriza, mânați pe de o parte de ideea de a-și redobândi suveranitatea în fața creditorilor internaționali, iar pe de altă parte de sentimentul că nu mai au prea mare lucru de pierdut. Tocmai pe aceste sentimente mizează Alexis Tsipras, liderul partidului stângii radicale elene Syriza, care, după ce și-a exprimat votul, a declarat că ”viitorul comun al Europei nu este cel al austerității”. Această declarație se dorea un catalizator pentru toți indecișii!

            Alexis Tsipras, de 40 de ani, pe care toate sondajele îl arată ca fiind viitorul premier al Greciei și al cărui slogan este renegocierea datoriei țării cu creditorii săi internaționali, a votat în cartierul său, Kypseli, în mijlocul unei mulțimi de microfoane și camere de luat vederi din numeroase țări. La ieșirea de la vot, a făcut declarații atât în limba greacă, cât și în limba engleză: ”Astăzi, grecii sunt chemați să facă ultimul pas pentru revenirea speranței, pentru sfârșitul fricii. Vom decide dacă mâine troica se va întoarce în Grecia, pentru a pune în aplicare măsurile pe care Samaras le-a decis, sau dacă mâine țara noastră se va lansa într-o negociere dificilă pentru reîntoarcerea demnității”. Formațiunea sa era creditată în ultimele sondaje cu 2,9 până la 6,7% avans față de Partidul Noua Democrație al premierului Antonis Samaras, cu circa 33,4% din sufragii. Acesta din urmă a votat la Pylos, în sudul țării, și s-a arătat încrezător în rezultatul acestor ”alegeri cruciale pentru viitorul nostru și al copiilor noștri”.

            Guvernul de coaliție format de Noua Democrație (ND), de dreapta, și socialiștii din Pasok a acceptat din 2012 încoace aproape toate reformele cerute de creditorii internaționali (UE-BCE-FMI) în schimbul unor împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro care să-i asigure supraviețuirea. Unele reforme au început să dea roade, însă populația elenă este în continuare îngrijorată de rata șomajului de peste 25% și de salariile de multe ori înjumătățite, de la declanșarea crizei.

ÎMPOTRIVA EUROPEI La ultimul său miting electoral, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a afirmat că lupta pe care o duce este pentru toate popoarele Europei și are ca obiectiv să pună capăt austerității, astfel încât să se poată evita ceea ce a numit ”sfârșitul democrației”. La rândul său, premierul Samaras a declarat, la ultima reuniune electorală, că speră că ”accidentul Tsipras nu se va petrece” și a acuzat Syriza că este ”un partid care nu știe ce este Europa, nu înțelege Europa și care va mobiliza Europa împotriva Greciei”. De altfel, alegerile din Grecia dau speranțe și altor partide radicale de stânga europene, precum Podemos în Spania sau Frontul de Stânga condus de Jean-Luc Mélenchon, în Franța. După ce și-au exprimat îngrijorarea, partenerii europeni ai Greciei au ales să dea dovadă de calm în așteptarea rezultatelor scrutinului. ”Populația elenă va alege în mod liber și independent calea pe care dorește să o urmeze. Sunt sigură că vom găsi soluții cu calm”, a declarat, vineri, cancelarul german, Angela Merkel, pe un ton mult mai calm decât declarațiile sale anterioare.

            Syriza speră să obțină majoritate absolută, datorită unui bonus de 50 de locuri din 300 atribuite în mod automat câștigătorului. Pentru aceasta, însă, formațiunea ar avea nevoie să obțină 36% din sufragii, iar 12% din alegători ar trebui să voteze pentru partidele care nu vor intra în Parlament pentru că vor obține mai puțin de 3% din voturi fiecare. Misiunea este însă extrem de dificilă. Este mult mai probabil ca Syriza să se alieze cu partide precum Potami, în traducere Râul, formațiune nou-apărută, de centru-stânga, creditată în sondaje cu 5-6% din intențiile de vot și care a reușit să intre cu doi deputați din 21 de aleși greci în Parlamentul European, în luna mai. Un alt partener posibil, creditat cu 3% din intențiile de vot, este mișcarea Grecii Independenți. Și rezultatul formațiunii neo-naziste Zori Aurii constituie o miză electorală. În ciuda procesului cu care se confruntă zeci de membri ai săi pentru apartenență la o organizație criminală, șapte din cei 16 deputați ai săi riscând închisoarea, între care și liderul formațiunii, Zori Aurii ar putea rămâne, în urma alegerilor de ieri, cea de-a treia formațiune politică a țării. În cazul unui eșec al partidelor situate pe primele trei locuri în alegeri de a forma Guvernul, grecii vor fi nevoiți să se întoarcă la urne în luna martie.