Reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) salută apariţia raportului final asupra datelor obţinute după analiza rezultatelor Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătăţii a Populaţiei (PNESSP), după aproape cinci ani de aşteptare. Principalele patologii depistate au fost hipertensiunea arterială, tulburări metabolice, hepatite, diabet tip II, anemii, tuberculoză, cancer şi boli cardiovasculare, iar la 20% dintre persoanele evaluate a fost descoperită cel puţin o afecţiune care nu-i era cunoscută. „Ne-am bucurat să vedem, în sfârşit, rezultatele muncii noastre, chiar cu o nemeritată întârziere, în urma unui program pe care noi l-am susţinut de la început”, se arată într-un comunicat de presă al SNMF şi FNPMF.

CONSTATĂRI Medicii de familie au precizat că datele obţinute şi prezentate, ca urmare a realizării PNESSP, au arătat că acest program a fost corect implementat, că populaţia s-a prezentat în număr mare la medicul de familie. „Medicii de familie s-au implicat activ şi responsabil în efectuarea programului şi au identificat un număr mare de persoane expuse la diverse riscuri, mai ales cardiovasculare. Dacă programul ar fi fost continuat, s-ar fi putut obţine, cu ajutorul medicilor de familie, o îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei”, este de părere preşedintele SNMF, dr. Rodica Tănăsescu. Acest program a facilitat, pentru prima dată, accesul persoanelor fără probleme de sănătate la o procedură de evaluare clinică şi paraclinică pentru anumite afecţiuni clinic-nemanifeste.

PROGRAMUL A PERMIS ALCĂTUIREA DE RISCOGRAME PENTRU PERSOANELE INVESTIGATE ŞI A PERMIS CONŞTIENTIZAREA ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI A IDEII CĂ TREBUIE SĂ SE PREZINTE PERIODIC LA MEDIC, CHIAR ÎN LIPSA UNOR SIMPTOME DE BOALĂ.

„PNESSP a arătat că medicul de familie este prima şi cea mai importantă verigă în menţinerea stării de sănătate şi profilaxie a multor boli”, spune dr. Tănăsescu, care a adăugat că aceste concluzii ale PNESSP au demonstrat, încă o dată, ceea ce susţinem de mai bine de cinci ani: medicii de familie au introdus corect datele în program, iar analizele selecţionate de medici, după efectuarea examenului clinic al pacienţilor, au fost corect alese, în concordanţă cu estimarea riscului. De asemenea, rezultatele PNESSP sunt cele aşteptate, conforme cu evaluările statistice (riscuri de boală, incidenţă şi prevalenţă în populaţie, riscuri cumulate, impact populaţional) la valori comunicate în diverse studii pentru regiunea din care România face parte. „Angrenarea medicilor de familie în program, cu furnizarea infrastructurii necesare (laptop, imprimantă, licenţă soft), a grăbit informatizarea în medicina primară, a accelerat modernizarea cabinetelor şi a permis dobândirea de noi abilităţi în cazul medicilor şi asistentelor, a creat oportunitatea cursurilor de informatică medicală, a deschis calea alcătuirii unor baze impresionante de date medicale la cabinetele medicilor de familie, care astăzi stau la baza informatizării sistemului, cât şi a viitorului dosar electronic de sănătate”, a spus, la rândul său, preşedintele FNPMF, dr. Doina Mihăilă. Ea a subliniat că PNESSP a demonstrat şi accentuat legătura între medicul de familie şi pacientul său, a permis conştientizarea populaţiei asupra prezentării la examenul de bilanţ în luna naşterii, obicei care este păstrat şi astăzi la majoritatea pacienţilor. Nu în ultimul rând, spune ea, PNESSP a accentuat importanţa profilaxiei în activitatea medicului de familie, atât cea primară cât şi cea secundară şi terţiară, prin monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni cronice. În concluzie, reprezentanţii medicilor de familie din România consideră că PNESSP a constituit un moment de cotitură pentru medicina de familie.

La 31 decembrie 2008 s-a pus punct celui mai mare program de evaluare a stării de sănătate a populaţiei care s-a desfăşurat vreodată în România. Un număr impresionant de asiguraţi au mers la medicul de familie pentru a lua datele necesare astfel încât să beneficieze de prevederile programului. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, cel care a iniţiat Programul, avea în plan centralizarea tuturor datelor, astfel încât să se poate trasa, concret, riscurile de îmbolnăvire a populaţiei şi luarea măsurilor de urgenţă ca să se evite declanşarea unor boli. „Trebuiau centralizate datele şi comunicate rezultatele. N-au făcut nimic. Dimpotrivă, au dispărut datele. Nu se mai găsesc în calculatoare. Sperăm totuşi să le găsim şi să le facem publice pentru că asta a fost şi ideea”, a spus, în ianuarie 2013, ministrul. La începutul anului, demnitarul s-a arătat mulţumit de faptul că fiecare medic de familie a tratat serios programul, ştiind, pentru fiecare pacient în parte, care sunt riscurile. „Am aflat că şi-au făcut treaba şi vreau să le mulţumesc pentru profesionalism”, declara ministrul. Ministrul a declarat, vineri, că programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei va fi reluat, dar deocamdată nu poate spune când şi sub ce formă.