Autorităţile afgane au anunţat, ieri, rezultatele definitive ale alegerilor legislative de la 18 septembrie, la peste două luni de la un scrutin marcat de fraude de amploare, care au condus deja la anularea a aproximativ un sfert din sufragii. În orice caz, în absenţa partidelor politice, noua componenţă a Adunării Naţionale, în mod tradiţional dominată de lideri de gherilă, tehnocraţi şi notabilităţi care nu au reuşit decât rar să se unească, nu este de natură să aibă vreo influenţă într-o ţară în care şeful statului concentrează cea mai mare parte a prerogativelor, protejat de prezenţa a peste 150.000 de militari străini. Hamid Karzai a fost instalat şi apoi menţinut la conducerea Afganistanului graţie prezenţei militarilor străini care luptă împotriva talibanilor. A fost reales în 2009, după un scrutin marcat de fraude majore, în principal în favoarea sa. În timp ce prezenţa la urne a fost destul de slabă, de circa 40%, în urmă cu o lună, Comisia Electorală Independentă (CEI) anunţase anularea a aproape un sfert din cele 5,6 milioane de buletine de vot depuse pentru desemnarea celor 249 de deputaţi. În plus, 24 de candidaţi au fost descalificaţi. Manawi, preşedintele CEI, a catalogat scrutinul drept ”un mare succes pentru Guvernul afgan şi pentru prietenii din cadrul comunităţii internaţionale”, precizând că rezultatele anunţate ieri nu le includ pe cele dintr-una dintre cele 34 de provincii. Deocamdată este imposibil de spus dacă există sau nu o majoritate în favoarea lui Hamid Karzai. Prevăzută iniţial pentru 30 octombrie, anunţarea rezultatelor a fost amânată din cauza anchetelor privind fraude. Scrutinul a fost marcat de nereguli în ziua votului şi de atacuri ale insurgenţilor soldate cu zeci de morţi şi răniţi. Comisia de anchetă a primit aproape 6.000 de plângeri privind nereguli şi posibile fraude. Potrivit unui oficial din cadrul CEI, mulţi dintre candidaţii descalificaţi erau aliaţi ai preşedintelui Hamid Karzai, unul fiind chiar vărul acestuia. Ţările occidentale, în special SUA, sperau că alegerile parlamentare vor permite consolidarea poziţiei administraţiei Karzai, după fraudele care au marcat scrutinul prezidenţial din 2009.

Abdullah Abdullah, principalul adversar al preşedintelui afgan, a declarat că aliaţii săi au obţinut aproape o treime din locurile Parlamentului în alegerile din 18 septembrie. ”Plasându-ne în opoziţie, vom începe activitatea în următoarele două săptămâni”, a continuat Abdullah, precizând că numărul semnificativ de parlamentari aliaţi vor permite intensificarea presiunilor asupra lui Karzai. ”Vom exercita presiuni asupra Guvernului din interiorul şi din exteriorul Parlamentului pentru promovarea reformelor, pentru schimbări pozitive şi pentru aplicarea legilor”, subliniază Abdullah, care s-a retras după primul tur al scrutinului prezidenţial din 2009 din cauza fraudelor.

Între timp, un raport al Pentagonului, dat publicităţii marţi, arată că ”progresele în războiul contra talibanilor, în Afganistan, sunt inegale şi modeste”. Raportul contrastează cu încrederea afişată în ultima perioadă de unii oficiali americani. ”Insurecţia talibană îşi păstrează iniţiativa în anumite zone, în opinia lor, chiar dacă, în alte zone, controlul a fost preluat de SUA şi coaliţia internaţională. În cadrul summit-ului NATO de la Lisabona, la sfârşitul săptămânii, preşedintele american, Barack Obama, s-a arătat mai optimist, afirmând că ”Alianţa Nord-Atlantică a reuşit să înfrângă avântul talibanilor”. Unul dintre punctele-cheie ale strategiei hotărâtă de preşedintele american, în decembrie 2009, era de a prelua iniţiativa asupra talibanilor, pentru ca aceştia să nu se mai afle în poziţia de a răsturna regimul preşedintelui afgan, Hamid Karzai. Această strategie a implicat suplimentarea trupelor americane cu 30.000 de soldaţi, consolidarea forţelor afgane de securitate şi o cooperare civilă sporită. Realizat în colaborare cu alte instituţii ale administraţiei (Departamentul de Stat, agenţii de informaţii, Agricultură, Justiţie), acest raport urmează să fie trimis Congresului. El se referă la perioada cuprinsă între 1 aprilie şi 30 septembrie.

Raportul Pentagonului mai arată că acţiunile de pregătire a membrilor armatei şi poliţiei afgane progresează, dar există numeroase dezertări. Capacitatea forţelor locale de a prelua misiunile de combatere a insurgenţilor talibani reprezintă un element-cheie al strategiei SUA şi aliaţilor. Numărul militarilor şi poliţiştilor a crescut cu o treime faţă de noiembrie 2009, existând în prezent 134.000 de militari afgani şi 116.000 agenţi de poliţie. Dacă tendinţa va continua, se va îndeplini obiectivul de 171.600 de militari şi 134.000 de poliţişti stabilit pentru octombrie 2011, evidenţiază autorii raportului. Efectivele forţelor afgane urmează să atingă nivelul de 305.600 militari şi poliţişti. Cu toate acestea, potrivit raportului, rata dezertărilor din armată, care a ajuns la 3% din efectivele armatei, riscă să compromită realizarea acestor obiective. În plus, recrutarea militarilor este dificilă în regiunile Kandahar şi Helmand, fiefuri ale talibanilor. Şi în cadrul poliţiei, rata dezertărilor este de 3,2%. Potrivit autorilor raportului, analfabetismul unora dintre recruţi şi lipsa de pregătire vor îngreuna activitatea instructorilor străini.