Preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut oficial, joi, Congresului să majoreze plafonul datoriei statului federal, acordându-le parlamentarilor un termen de 15 zile pentru a se pronunţa. Obama le-a trimis preşedinţilor Camerei Reprezentanţilor şi Senatului o scrisoare de notificare prin care îi informează că mai este o marjă de manevră de numai 100 de miliarde de dolari înainte de a se atinge plafonul legal al datoriei, până în prezent fixat la 15.194 miliarde de dolari. Pe baza legislaţiei, pentru Congres este dificil să împiedice ridicarea plafonului, aşa cum opoziţia republicană, majoritară în Camera Reprezentanţilor, a încercat să facă în vara anului trecut, cu scopul de a-l obliga pe Obama să diminueze cheltuielile statului. Potrivit legii privind controlul bugetului (Budget Control Act), adoptată în cele din urmă la 2 august, pentru a împiedica majorarea plafonului, Congresul trebuie să adopte o rezoluţie comună a celor două camere, asupra căreia şeful statului îşi poate exercita dreptul de veto. În schimb, Executivul poate ridica fără probleme acest plafon. Aceeaşi lege prevede că Trezoreria anunţă oficial Congresul când mai rămâne o marjă de 100 de miliarde de dolari. Dacă Legislativul nu se opune în termen de 15 zile, plafonul este majorat automat cu 1.200 de miliarde de dolari. La sfârşitul lunii decembrie, când datoria se apropia de plafonul superior, Casa Albă a anunţat că oferă Congresului, în vacanţă la acea dată, mai mult timp pentru a se pronunţa, insistând asupra faptului că este vorba despre o măsură tehnică, pentru a nu speria pieţele. Lupta pentru majorarea plafonului, în vara anului 2011, a atras după sine scăderea ratingului acordat SUA de Standard and Poor\'s şi a provocat furtună pe pieţele mondiale.

Preşedintele SUA a propus, vineri, Congresului, unificarea agenţiilor comerciale americane, reorganizare în urma căreia Departamentul pentru Comerţ va dispărea, pentru susţinerea exporturilor dar şi pentru a obţine economii de trei miliarde de dolari în următorii zece ani. Măsura are rolul să simplifice şi să eficientizeze guvernarea, reducând birocraţia în cazul companiilor orientate către exporturi, într-o perioadă în care temerile legate de deficitul bugetar uriaş şi mărimea guvernului federal sunt în creştere. Preşedintele vrea unificarea Biroului Reprezentantului pentru Comerţ al SUA, a Băncii pentru Export-Import, a Administraţiei pentru Companiile Mici şi a unor părţi din Departamentul pentru Comerţ. Ideea se află în discuţie de mai mulţi ani. Reorganizarea ar putea duce la desfiinţarea a circa 1.200 de locuri de muncă. Obama va cere Congresului să voteze propunerea în termen de trei luni, dar s-ar putea confrunta cu opoziţia unor congressmeni care şi-au exprimat îngrijorarea că agenţii mai mici, concentrate pe comerţ, vor intra într-o birocraţie mai mare.

MAI PUŢINI OSTAŞI ÎN EUROPA SUA vor retrage circa 7.000 din cei 81.000 de militari americani staţionaţi în Europa, în cadrul noii strategii americane de apărare şi măsurilor de austeritate care afectează bugetul Pentagonului, a declarat, joi, secretarul Apărării, Leon Panetta. Pentagonul va retrage două dintre cele patru brigăzi de luptă din cadrul forţelor terestre staţionate în Europa, adică 7.000 de oameni, a declarat Panetta. Aceste brigăzi de luptă, alcătuite fiecare din 3.500 de militari din cadrul forţelor terestre americane (US Army), a căror localizare nu a fost precizată, vor fi înlocuite, prin rotaţie, de diferite unităţi. Măsura se înscrie în cadrul noii srategii americane de apărare, prezentată pe 5 ianuarie, de preşedintele Obama. Aceasta prevede acordarea unei priorităţi strategice regiunilor Asia-Pacific şi Orientul Mijlociu, dar şi o evoluţie a prezenţei militare americane în Europa. Strategia reflectă cura de austeritate care va afecta Pentagonul în următorii zece ani, însumând o economie de 487 de miliarde de dolari. ”Angajamentele noastre faţă de securitatea Europei şi NATO rămân intacte”, a declarat Panetta. Noua strategie va servi ca matrice pentru armata americană, în anii următori. Ea privilegiază armele aeriene şi navale în confruntarea cu provocările impuse de Iran şi în contextul amplificării puterii Chinei, renunţând la lungile şi costisitoarele operaţiuni împotriva unor insurecţii, simboluri ale anilor care au urmat atentatelor din 2001, ca cele din Irak şi Afganistan. De la aproximativ 565.000 de membri câţi numără în prezent, US Army urmează ca din 2014 să treacă la 520.000 de militari activi, în timp ce US Marines, care au în prezent 202.000 de membri, vor pierde între 15.000 şi 20.000 de oameni. Bugetul Pentagonului pentru exerciţiul bugetar din 2013, care va începe la 1 octombrie 2012, va fi prezentat pe 6 februarie.