Fără efecte asupra ecosistemului Dunării. Bilanţul deceselor cauzate de accidentul industrial din vestul Ungariei a ajuns la şapte morţi, după ce o persoană rănită a murit la spital şi au fost găsite trupurile neînsufleţite a două dintre cele trei persoane date dispărute. Organizaţia Greenpeace a avertizat că există riscul unei poluări durabile a mediului şi a acuzat autorităţile maghiare că ascund informaţii. Potrivit specialiştilor, nivelul arsenicului este de 110 miligrame pe kilogram, de două ori mai mult decât normal. Şi mercurul este în exces, dar ar putea fi absorbit de peşti. Vineri dimineaţă, nivelul PH-ului apei Dunării era de 8,4 în zona Komarom, la 80 de kilometri vest de Budapesta. Cifra este superioară nivelului normal, dar nu are efecte nocive asupra ecosistemului. În schimb, pe afluenţi ai râului Raab şi ai Dunării, nivelul PH-ului este de 9,0, iar sporadic pot fi observaţi peşti morţi, însă mult mai puţini decât joi.

Noroiul toxic nu va avea probabil efect asupra ecosistemului Dunării, începând din oraşul Komarom, a apreciat Emil Janak, directorul companiei de administrare a apelor ce operează în vestul Ungariei. Komarom este situat la 80 de kilometri la vest de Budapesta şi la circa 20 de kilometri în aval de locul unde apele poluate au ajuns în Dunăre, joi. La rândul său, ministrul român al Mediului, Borbely Laszlo, afirmă că nu există un pericol de contaminare a Dunării când va ajunge în România, cel mai devreme luni la prânz. Autorităţile române sunt oricum pregătite să intervină.

Activarea mecanismului de protecţie. Autorităţile maghiare susţin că situaţia este sub control. Premierul Viktor Orban s-a aflat ieri în vizită la Sofia, unde a mulţumit omologilor bulgari, primii care au propus Ungariei ajutor în lupta împotriva consecinţelor accidentului chimic. Oficialii maghiari au cerut oficial activarea mecanismului european de protecţie civilă şi trimiterea a trei până la cinci experţi specializaţi în noroi toxic, decontaminare şi mediu. Mecanismul european de protecţie civilă, la care participă 31 de state, cele 27 de state membre UE plus Croaţia, Islanda, Lichtenstein şi Norvegia, facilitează cooperarea în domeniul reacţiei în caz de catastrofe. În cadrul mecanismului, resursele sunt puse la comun şi pot fi mobilizate pentru a veni în sprijinul ţărilor afectate de catastrofe peste tot în lume. Odată activat, mecanismul asigură coordonarea intervenţiilor de ajutor în interiorul şi exteriorul UE. Comisia Europeană coordonează aceste activităţi. De la înfiinţarea din 2001, mecanismul a fost activat în cazul catastrofelor care au afectat ţările membre UE, cum ar fi incendiile de pădure din sudul Europei în 2009, dar şi în cazul cutremurelor din Haiti şi Chile.

Compania de alumină MAL, proprietara rezervorului care s-a spart, a transmis condoleanţe familiilor victimelor, dar insistă că nu a greşit cu nimic. Aceasta a deblocat 110.000 de euro pentru operaţiunile de curăţire.

Vremea caldă favorizează răspândirea poluării. Vremea uscată şi însorită favorizează uscarea noroiului roşu şi transformarea sa în pulbere poluantă, punând în pericol populaţia din zonă. Ploaia din ultimele zile a menţinut noroiul umed, însă oficialii se tem, în prezent, că vremea uscată şi caldă va conduce la uscarea acestuia şi transformarea lui în pulbere, situaţie ce ar favoriza împrăştierea rapidă a substanţelor toxice în atmosferă. În cazul în care se va întâmpla acest lucru, autorităţile vor evacua mai multe zone pentru ca cetăţenii să fie ţinuţi departe de poluare. Noroiul se întinde pe o suprafaţă de 41 de kilometri pătraţi şi are un conţinut ridicat de metale grele, inclusiv substanţe cancerigene, ce pot ajunge în sistemul respirator.

Repercusiuni asupra sănătăţii. Boli de oase, artrit[, alergii, anemie sau dereglări ale sistemului imunitar, precum sindromul oboselii cronice, sunt doar câteva din consecinţele directe pe care le are asupra sănătăţii consumul de apă contaminată cu aluminiu şi metale grele, ca în cazul catastrofei ecologice din Ungaria. Pe termen lung, excesul de aluminiu poate afecta funcţiile cognitive şi poate avea un rol în anumite maladii neurodegenerative, precum Alzheimer, Parkinson sau scleroza în plăci. Metale grele se fixează în sol, în apele de suprafaţă şi în cele subterane, unde pot rămâne luni întregi, iar, în zonele direct afectate, chiar ani. Terenurile contaminate nu vor mai putea fi utilizate pentru culturi sau ferme de animale până când nivelul de aluminiu nu revine la normal. Toate produsele alimentare produse pe aceste terenuri trebuie interzise consumului uman sau animal. Totodată, decizia autorităţilor maghiare de a vărsa ipsos în apele râurilor contaminate pentru a aglutina metalele grele şi a neutraliza PH-ul apei poate fi utilă pe termen scurt, însă, pe termen lung, acest lucru se poate dovedi o sursă nesecată de poluanţi.